Expeditii

In căutarea drumului care ducea spre Orient, marinarii europeni s-au aventurat cu îndârjire pe oceane şi au schimbat cursul istoriei. Pe vapoarele lor mici şi fragile au cutreierat toate mările Pământului, punând capăt izolării dintre continente.

In secolul al XV-lea în Europa erau deja  mulÅ£i marinari experimentaÅ£i ÅŸi multe  corăbii. Cu toate acestea, navigatorii se depărtaseră doar în cazuri excepÅ£ionale de apele mai sigure ale Mării Mediterane ÅŸi cele din aproprierea ţărmului Oceanului Atlantic. Schimburile comerciale cu Orientul se desfăşura mai ales pe uscat. Marfa trecea de la un negustor la altul, unii dintre occidentali ajungând până în “Indii”; astfel era denumită India ÅŸi Asia Orientală de către europeni. în conÅŸtiinÅ£a europenilor Asia, Africa ÅŸi oceanele erau învelite în mister. In imaginaÅ£ia lor aceste regiuni erau populate de monÅŸtri, fiinÅ£e din basme, de oameni fără capete ÅŸi figuri legendare. Ei credeau că în Africa domneÅŸte un împărat creÅŸtin, popa Ioan.
Prin anii 1400, negustorii arabi, care navigau pe drumul maritim ce lega India de Africa de Est, deci pe oceane “adevărate”, se pare că ÅŸtiau mai multe despre lumea reală decât navigatorii europeni, dar nu peste mult timp a început secolul expediÅ£iilor extrem de îndrăzneÅ£e. Citeste tot articolul

Coordonare

Orice facem — începând de la cele mai simple lucruri cum sunt scărpinarea nasului sau mersul pe jos, până la exerciţii acrobatice — necesită o coordonare desăvârşită dintre muşchi, creier şi sistem nervos.

Putem afirma că mişcările noastre sunt bine coordonate, dacă prin interacţiunea muşchilor realizăm mişcări şi acţiuni eficiente. Deşi mişcarea coordonată la nivel înalt, spre exemplu exerciţiul unui atlet lasă impresia de uşurinţă şi continuitate, coordonarea serveşte nu numai la creşterea performanţei ci are un rol important şi în cele mai banale mişcări.
Să ne imaginăm o acţiune simplă, de exemplu, cum ne suflecăm mâneca cămăşii sau bem ceai din ceaşcă. Odată ce ne-am însuşit deprinderile necesare efectuării acţiunii, acestea devin automate şi realizarea lor nu necesită efort intelectual. Pentru realizarea mişcărilor coordonate - oricât de simple ar fi ele - trebuie mai întâi să cunoaştem poziţiile părţilor corpului şi poziţia lor relativă în spaţiu. Pentru constaiirea acestei harţi mintale se utilizează informaţii provenite de la ochi, de la organul de echilibru din interiorul urechii şi de la piele. Informaţiile despre poziţia muşchilor şi a încheieturilor sunt transmise prin semnale generate de către senzorii din interiorul acestora. Citeste tot articolul

Asistenta medicala in sport

Rareori trece o săptămână fără să aflăm veşti despre starea de sănătate sau accidentarea unor vedete din lumea sportului. Asistenţa medicală sportivă, pe lângă sănătatea sportivilor renumiţi, se ocupă cu elaborarea programelor de antrenament, depistarea posibilităţilor de accidentare şi prevenirea accidentelor. Chiar şi medicul de familie trebuie să fie în stare să trateze o simplă luxaţie, intervenită în timpul alergării.

Asistenţa medicală sportivă include tratarea tuturor leziunilor ce pot interveni în timpul jocului sau al antrenamentului, indiferent dacă este vorba despre un simplu fotbal sau ceva mai special, cum este zborul cu deltaplanul.
Majoritatea acestor accidentări sunt leziuni mici, similare cu entorsa şi contracţiile musculare din medicina generală. Asemenea accidentări pot interveni oricând, fără ca persoana să practice sportul: ajunge o mişcare nepotrivită în timpul grădinăritului de sfârşit de săptămână sau un pas neatent pe trotuarul îngheţat. Citeste tot articolul

Pielea

Vă puteţi imagina o haină croită dintr-o singură bucată, care acoperă corpul de ta cap până la picioare, apără de vânt, rezistă la apă, este puternică, totuşi elastică, iar pe deasupra se reînnoieşte mereu? Nu ? O purtaţi în fiecare zi e pielea !

Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea întinsă a unui om adult acoperă o suprafaţă de circa 2 metri pătraţi, cam cât un cearceaf obişnuit. Are o greutate de aproape 3 kg, ceea ce înseamnă cam a douâ-zecea parte din greutatea întregului corp.
Grosimea pielii variază între 0,5 şi 5 mm. Este relativ subţire în regiunile corporale puţin expuse la uzură sau presiune, şi mai groasă pe suprafeţele care sunt mai solicitate, de exemplu pe tălpi. Citeste tot articolul

Auzul

In timpul mişcării sau ciocnirii între ele, obiectele produc unde sonore. Acestea sunt vibraţii ale aerului, care sunt percepute de ureche, care le transformă în senzaţie auditivă în ureche ajung, numeroase sunete, de la zumzetul insectelor, până la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reacţie.
Atunci când auzim ceva, de fapt urechea noastră este atinsă de vibraţiile unduitoare ale presiunii atmosferice. Urechea transformă undele sonore în impulsuri electrice, pe care le transmite mai departe la creier, care la rândul său decodifică semnalele. Urechea se obişnuieşte treptat cu sunetele, iar cu timpul învăţăm şi sensul acestora. Citeste tot articolul

Vederea

Prin ochi primim cele mai multe informaţii despre lumea exterioară. După calculele unui cercetător 80% din amintirile pe care le păstrăm sunt înregistrate prin vedere.

Ochiul are rolul de a ne furniza informaţii - sub forma unor imagini colorate - despre adâncimea, distanţa, şi mişcarea obiectelor. Mişcându-l în sus, în jos şi lateral, vedem cea mai mare parte a mediului care ne înconjoară.
Dacă ne uităm la un aparat de fotografiat, vom putea înţelege mai bine cum funcţionează ochiul nostru. Porţiunea anterioară a ochiului funcţionează ca o lentilă optică, la fel ca lentila de sticlă a aparatului foto. Lentila optică este un corp cu una sau două suprafeţe curbe formate dintr-un material transparent. Lumina pătrunsă printr-un asemenea corp se refractă. Citeste tot articolul

Intestinul gros

In momentul în care ultima mâncare pe care am consumat-o ajunge la capătul intestinului subţire, cea mai mare parte a substanţelor nutritive au fost deja extrase. Ce rămâne trebuie eliminat. Aceste reziduuri intră apoi în intestinul gros, unde au loc ultimele etape ale digestiei.

Intestinul gros are o lungime de 1,5 metri şi o  lăţime de 6.5 centimetri. Este împărţit în 4 secţiuni principale: cecum, colon, rect (cunoscut sub numele colectiv de intestin gros) şi canalul anal. Citeste tot articolul

Arta greaca si romana

Spre deosebire de alte popoare antice, grecii, prin arta lor magnifică, au glorificat umanitatea. Romanii, în ciuda faptului că au fost mai puţin originali, au extins moştenirea greacă creând o tradiţie de îmbinare durabilă a artelor greco-romane de o mare importanţă istorică. Citeste tot articolul

Desene animate

Animaţia, această ramură foarte creativă a industriei cinematografice dă viaţă unor obiecte şi desene statice. Prin combinarea tehnicii animaţiei cu tehnologia computerizată, specialiştii cinematografiei pot realiza chiar şi imposibilul

Cândva, cuiva i-a venit ideea ca Walt Disney să fie ales primarul Los Angeles-ului. Răspunsul: “De ce să concurez pentru postul de primar, când sunt deja rege?” - nu exagera deloc. Desenul animat a câştigat o enormă popularitate peste tot în lume, datorită lui Walt Disney. El a creat una din orientările cele mai impresionante ÅŸi emoÅ£ionante ale culturii secolului XX.
Animaţia s-a contopit în aşa măsură cu numele Disney, încât ne e greu să ne imaginăm una fără cealaltă, deşi desenul animat era foarte popular dinaintea naşterii lui Disney, şi chiar înainte de apariţia cinematografului. Forma originală, simplă era o jucărie de copii, un carnet, a căror file se puteau derula rapid. Citeste tot articolul

Renasterea in Italia

Italia RenaÅŸterii a fost un spaÅ£iu prosper în care oraÅŸele rivale s-au aflat în concurenţă permanentă. însă, când marile puteri au început să intervină, Italia a devenit “arena Europei”.
Italia este locul în care a apărut Renaşterea, marea mişcare a secolelor 15 şi 16, care a generat învierea culturii clasice, înflorirea artelor şi o nouă concepţie a omului asupra vieţii. Printre numeroasele activităţi studiate de gânditorii perioadei renascentiste a fost şi conducerea afacerilor statului - arta de a dobândi putere şi de a conduce. Citeste tot articolul

« Previous Page — Next Page »