5 semne ca esti sabotat de computer

Ma bucur pentru tine.
Ai început să citeşti acest articol, ceea ce înseamnă că ai luat o pauză de computer şi răsfoieşti revista MH. Sincer să fiu, mă bucur şi pentru mine. Dacă tu citeşti acum articolul ăsta, înseamnă că eu l-am predat deja şi m-am dus să beau o bere cu băieţii în loc să mai stau cu privirea pierdută în ecranul monitorului.
Şi asta pentru că orice computer este, ca să folosesc o exprimare intrată deja în folclorul cotidian, o binecuvîntare şi un blestem în acelaşi timp. Are marea calitate de a ne ajuta să muncim, să ne cultivăm şi să ne distrăm mai bine, dar şi marele neajuns de a cauza numeroase probleme de ordin fizic şi psihic. Nu ştiu dacă şi tu ai durerile de cap de la prînz, amorţeala de degete de pe înserat şi insomnia rebelă care-mi chinuie uneori începuturile de noapte. Dar dacă faci parte din cei 80% de inconştienţi (a se citi persoane care nu ştiu sau ştiu şi nu vor să recunoască) care ignoră orice avertisment privind consumul exagerat de informaţii virtuale, ar fi bine să parcurgi rîndurile care urmează.

1. Capul ti se invarte, ochii iti ard si ai inceput sa vezi in ceata

Durerile de cap nu sînt un lucru neobişnuit pentru utilizatorii împătimiţi ai calculatoarelor. Dacă ai asemenea probleme şi ele dispar ca prin farmec atunci cînd pleci la munte (fără laptop!), înseamnă că există o legătură între ele şi mediul de lucru. în general, aceste dureri de cap sînt asociate cu probleme oculare, cauzate de monitoare şi de privitul îndelungat spre pixelii care formează imaginea pe ecran. Ochii tăi, care au fost creaţi să focalizeze în infinit, sînt nevoiţi acum să focalizeze şi să refocalizeze pentru a surprinde o imagine fixă. Această activitate nu provoacă leziuni permanente şi irecuperabile, dar te face să te alegi cu o durere.
Asociaţia americană Optometrical a realizat un studiu la care au participat 32.000 de oftalmologi şi opticieni din întreaga lume şi care a avut o concluzie pe cît de surprinzătoare, pe atît de aşteptată: utilizarea computerului nu este naturală pentru ochii umani, iar aproximativ 75% dintre persoanele care lucrează zilnic la computer au probleme (mai mici sau mai mari) cu vederea.
Riscuri: Totul începe cu CVS (sindromul vederii de calculator). Acesta produce uscarea şi înroşirea ochilor, cefalee şi dificultăţi de focalizare. Oboseala oculară se manifestă prin dureri la nivelul ochilor şi mai ales printr-o falsă scădere a vederii la distanţă. în momentul în care ai nevoie de ochelari, înroşirea ochiului îţi semnalează acest lucru. E vorba despre o conjunctivită cronică produsă de viciile de refracţie (miopia, astigmatismul şi hipermetropia).
Cum rezolvi problema: In primul rînd, încearcă s-o previi. Cu cît sîntem mai puţin ameţiţi de ecranele luminoase, cu atît mai bine. Există trei aspecte esenţiale: lumina ambientală, setările calculatorului şi poziţia ta.
â–º Lumina trebuie să fie cam la jumătate faţă de cea obiÅŸnuită. Elimină surplusul de lumină cu ajutorul draperiilor ÅŸi al… stingerii unor becuri. Åži evită contactul vizual cu suprafeÅ£ele strălucitoare.
► Ajustează gradul de iluminare a ecranului cu ajutorul butoanelor de pe monitor. Reglează contrastul, culorile şi, dacă scrii/citeşti text, şi mărimea caracterelor. Păstrează-ţi monitorul curat şi foloseşte un ecran şi/sau lentile antireflex.
â–º Asigură-te că stai într-o poziÅ£ie confortabilă (vezi ÅŸi partea despre durerile musculare). Cît priveÅŸte „celebra” discuÅ£ie cu distanÅ£a pînă la ecran, eu zic că o depărtare egală cu un braÅ£ ÅŸi jumătate (1,5 x distanÅ£a umăr — vîrful degetelor) este una rezonabilă. încă ceva: dacă n-ai descoperit binefacerile scane-rului ÅŸi ale programelor de recunoaÅŸtere a caracterelor (OCR) ÅŸi vrei să copiezi o foaie tipărită în format electronic, asigură-te că pagina de hîrtie ÅŸi ecranul computerului sînt la distanÅ£e egale ÅŸi în acelaÅŸi plan.
Majoritatea durerilor de cap vor trece de la sine sau cu ajutorul pastilelor bine-cunoscute. Dar ai grijă să nu exagerezi cu aceste calmante. Dacă durerile persistă, mergi să-ţi faci un examen ocular. (De fapt, ar fi bine să te duci anual la un control, mai ales dacă ai activităţi care-ţi solicită ochii. Nu, privitul fetelor nu se pune!)

2. Miinile iti tremura nervoase, fara sa fi neaparat emotionat

Nu, nu te-ai îndrăgostit. în schimb, e foarte posibil să fii victima unui sindrom traumatic cumulativ (CDT), cauzat de poziţia rigidă a braţelor pe lîngă corp în timpul folosirii tastaturii şi a mouse-ului.
Cea mai cunoscută formă de CDT este sindromul de tunel carpian (formaţiune anatomică aflată la nivelul pumnului, prin care trece nervul median). Poziţia înaltă a tastaturii, lovirea cu furie a tastelor şi amorţirea cu mîna pe mouse sînt toate premise ale acestui sindrom.
Riscuri: „Daca nu este tratată, degradarea continuă a funcÅ£iei nervului median poate duce către un punct unde nu se mai poate face nimic, deoarece afectarea devine permanentă ÅŸi ireversibilă. Rezultatul poate fi o slăbiciune accentuată a mîinii, pînă la un nivel la care obiectele nu mai pot fi apucate ferm, iar activităţile care presupun abilităţi  speciale devin imposibile”, explică dr. Åžerban Damian.
Cum rezolvi problema: Şi în acest caz, există 3 lucruri cărora trebuie să le acorzi toată atenţia.
â–º Da, tastatura e principalul tău „inamic”. Tehnic vorbind, ia-Å£i una wireless — eu mi-am recăpătat libertatea după o asemenea investiÅ£ie. (După ce mi-a luat ceva mai mult de-o oră pînă s-o fac să funcÅ£ioneze, desigur.) Dar nu asta trebuie să fie grija ta cea mai mare. Tastatura ideală e una înclinată pe direcÅ£ia ascendentă a degetelor sau care stă pe un suport aflat sub nivelul liniei făcute de coate. Ultimul răcnet în materie de relaxare a degetelor e tastatura spartă, pe care binecunoscutele succesiuni de litere ÅŸi semne sînt aÅŸezate în formă de V răsturnat.
După ce ai cumpărat-o, învaţă s-o foloseÅŸti cum trebuie. Multe persoane îşi sucesc mîi-nile din cauza combinaÅ£iilor de taste (gen Ctrl+Alt+S, pe care eu o folosesc pentru a scrie Åž). încearcă, pe cît posibil, să respecÅ£i principiul „fiecare mînă bate literele din zona ei.” (Că doar de aia există două taste „Shift”!)
► Şi aşa ajungem şi la mouse, acest instrument fără de care internetul şi jocurile cu caracteristică repetitivă (alţi duşmani notorii ai încheieturilor tale) ar părea chestii pline de animozitate. Există în atîtea forme şi culori, precum şi în atîtea varietăţi, de la cel clasic, la touchpad-ul de laptop sau trackball. Cel mai important aspect e să-1 ţii aproape de tine şi de tastatură, ca să nu te întinzi prea mult după el şi nici să nu faci prea multe schimbări de direcţie într-o sesiune de lucru. Cumpără-ţi un mouse pe măsura ta: nu-ţi lua unul pe care nu-l poţi cuprinde cu mîna, doar pentru că e la modă. Şi, pentru numele lui Dumnezeu, fo-loseşte-te de CD-ul acela cu care e livrat. Un studiu recent a demonstrat că majoritatea utilizatorilor de internet ignoră binefacerile aduse de multitudinea de setări ale mouse-ului.
► Dacă de tine depinde alegerea biroului, optează pentru unul cu muchii rotunjite şi nu ascuţite, pentru că încheieturile tale nu vor suporta un stres suplimentar. Un birou cu suport pentru tastatură ar fi ideal, dar n-am prea văzut aşa ceva pe la firmele noastre.
Pont MU: Dacă vrei să devii un adevărat maestru în arta disimulării în faÅ£a sindroamelor de tip CDT, foloseÅŸte tastatura mai mult de-cît mouse-ul. Åži prefă-te că interpretezi o partitură la pian, lăsînd doar degetele să „alerge” încolo ÅŸi încoace.
Pont suplimentar; Iată un mic exerciţiu de relaxare, care poate fi făcut oriunde. Ridică un braţ la nivelul umărului şi sprijină-l cu palma opusă. încearcă să-l tragi uşor din această prindere, prin mişcări de întindere spre încheietura mîinii. Repetă cu celălalt braţ.

3. Nu mai poti face miscarile burste din tinere

„Hei, doar n-am îmbătrînit!”, vei spune. Adevărul e că am foarte mulÅ£i colegi care se Å£in de ÅŸale sau se plîng de durere de picioare, la sfîrÅŸitul programului de muncă. Åži chiar dacă cei mai în vîrstă îi privesc cu condescendenţă ÅŸi-i acuză de delăsare sau îi consideră deprimaÅ£i ÅŸi obosiÅ£i, ei sînt de fapt victimele imobilizării în scaunul din faÅ£a computerului.
Cauzele sînt multiple: gîtul amorţeşte din cauza privirii continue în aceeaşi direcţie, spatele e condamnat să se cocîrjeze, mai ales dacă ne concentrăm asupra unui proiect important, iar picioarele ori atîrnă, ori stau înghesuite.
Riscuri: Durerea de ÅŸale e una din cele mai comune afecÅ£iuni care apar în asemenea situaÅ£ii. Pe lîngă poziÅ£ia incorectă din scaun, un rol „malefic” îl are ÅŸi aerul rece care umblă pe holuri, de unde expresia „te-a tras curentul”.
De asemenea, ÅŸederea prelungită cu picioarele pe sol determină apariÅ£ia tulburărilor de  întoarcere venoasă cu senzaÅ£ia de „picioare grele” ÅŸi umflate. Mai mult, vei avea surpriza  ca după cîteva luni de internet fără miÅŸcare fizică să ai probleme în a face exerciÅ£ii simple,  precum genoflexiunile sau „mersul piticului”. în sfîrÅŸit, „înÅ£epenirea” gîtului poate produce unele modificări degenerative de la nivelul coloanei cervicale, cea mai cunoscută fiind spondiloza.
Cum rezolvi problema: Dacă ai un scaun ajustabil, ridică-l la maxim şi ajustează-l astfel încît spatele să fie perpendicular pe planul biroului, genunchii să se îndoaie la un unghi de 90 de grade, iar picioarele să se simtă confortabil.
Dacă nu ai un asemenea scaun, ia în calcul achiziÅ£ionarea unuia. Va fi una din cele mai sigure investiÅ£ii ale vieÅ£ii sale. Pînă atunci, dacă scaunul e prea jos, pune-Å£i o pernă sub ÅŸezut, iar dacă e prea sus, foloseÅŸte un suport pe care să-Å£i odihneÅŸti picioarele. Åži acum,    relaxează-Å£i umerii, omule! BraÅ£ul ÅŸi antebratul trebuie să formeze un unghi drept, iar încheietura ÅŸi mina să fie aproape în linie dreaptă. Nu mai Å£ine picioarele încruciÅŸate. AÅŸa… acum Å£ine capul drept ÅŸi treci la treabă.
Åži nu uita: dacă ai posibilitatea să reglezi temperatura camerei, fă-o astfel încît muÅŸchii tăi să nu se mai contracte (a se citi „răcească”) după o perioadă mai lungă de stat pe scaun.

4. Ai inceput sa-ti socotesti kilogramele si orele de somn…

Una din principalele acuzaţii care se aduc computerului este favorizarea sedentarismului, deoarece eşti tentat să navighezi pe net sau să te joci şi să ronţăi diverse chestii în acelaşi timp. în plus, încăpăţînarea specifică oricărui bărbat te va face să nu recunoşti aşa de uşor că ţi-e somn. Din nefericire, s-a demonstrat ştiinţific că statul în faţa computerului afectează igiena somnului. Ceasul nostru biologic nu este reglat pentru un asemenea program solicitant.
Riscuri: Persoanele care lucrează excesiv de mult la computer prezintă frecvent tulburări de somn, cu tendinÅ£a de a se trezi mult mai devreme… cu dureri de cap ÅŸi mahmureli asemănătoare celor de după o noapte de chef.
Cum rezolvi problema: Poţi să începi prin a renunţa să mai stai la calculator pînă la ore exagerat de tîrzii, ca să nu zic de-a dreptul matinale. Mai ales dacă a doua zi trebuie să te trezeşti la ora 7 şi s-o iei din nou din loc. De data asta, chiar e recomandat să laşi pe mîine o parte din lucrurile pe care ai vrea să le faci azi.
De asemenea, nu sări direct din scaunul de la calculator în pat. Acordă-ţi cel puţin 30 de minute pentru ceva relaxant: o baie fierbinte, o carte pasionantă, sau pentru prietena ta. (Mai ales că, în ultima variantă, împuşti doi iepuri dintr-odată.) Şi lasă odată gustările alea! Pe tine chiar nu te deranjează să ştergi tastatura din cinci în cinci minute?

5. Nu mai esti la fel de atent ca la primele intalniri

De fapt, recunoaşte că nu mai eşti atent la nimic. Pînă şi internetul a devenit o autostradă pe care mergi în virtutea inerţiei. Ai căzut în capcana celui mai atractiv şi mai ameţitor aspect al mediului virtual: multitasking-ul, adică  realizarea mai multor lucruri în acelaşi timp.
Persoanele care petrec mult timp la calculator se izolează şi devin introvertite. Sînt comode şi adesea consideră inutil orice efort fizic. Asta înseamnă că-şi fac inclusiv cumpărăturile via internet, limitînd la minimum mişcarea în aer liber şi contactul cu semenii.
Riscuri: Specialiştii au demonstrat că persoanele care stau zilnic la computer obosesc cu cîteva ore înaintea terminării programului de lucru şi nu mai dau randament. 48% dintre ele au ameţeli, nu se pot concentra, au neurastenie (tulburări funcţionale ale scoarţei cerebrale, care se manifestă prin dureri de cap, insomnie, oboseală, anxietate) şi tahicardie (accelerarea anormală a bătăilor inimii).
Cum rezolvi problema: „AtaÅŸamentul” faţă de computer e o dependenţă, care apare cînd vrei să eviÅ£i diverse situaÅ£ii: să nu mai fii bătut la cap de familie sau prieteni, să nu mai fii nevoit să te deplasezi la magazin sau la cinema etc.
încearcă să rezolvi aceste probleme, iar dacă nu poÅ£i de unul singur, apelează la un psiholog, în nici un caz, nu încerca să te vindeci prin metode… online.