Analiza urinei

Examenul urinar

Compoziţia urinei sănătoase este constantă. în caz de boală în urină apar germeni, componente anormale. Din acest motiv din urină se pot evidenţia anumite afecţiuni, putându-se urmări şi procesul de vindecare.
Diagnosticarea exactă, autentică se poate face numai din urină proaspătă, curată. Impurităţile exterioare, sângele modifică valorile reale.

Metode de examinare
Examenul urinar asigură informaţii indispensabile la diagnosticarea diverselor boli. Există mai multe metode de examinare.

Examenul    macroscopic   

In cursul efectuării acestui examen se examinează cu ochiul liber culoarea, mirosul, consistenţa urinei. Cantitatea de urină colectată în decurs de 24 de ore furnizează informaţii importante legate de funcţia renală. (Cantitatea obişnuită de urină eliminată pe zi este de 1,2-2 1). Concentraţia urinei legată de funcţia renală se poate determina prin măsurarea greutăţii specifice.

Examenul    chimic

Datele obţinute prin examinarea chimică a urinei furnizează foarte multe informaţii pentru medic. în cursul examenului chimic se stabileşte valoarea pH-ului, conţinutului de proteine, zahăr şi pigmenţi.
Pe lângă complicatele metode care necesită elaborarea datelor în laborator, în prezent există şi teste rapide, ce pot fi realizate cu uşurinţă. Testele rapide sunt realizate cu hârtie reactivă, în cursul examenului în urină se introduc nişte fâşii speciale de hârtie impregnată cu reactivi.
In cazul anumitor reactivi hârtia se colorează. Prin compararea culorii cu nişte valori specifice, în funcţie de decolorare, se poate determina modificarea anormală.

Examenul microscopic

In cazul examenului microscopic, proba de urină este centrifugată la viteză mare. Lichidul rămas în partea superioară a eprubetei este îndepărtat, apoi partea rămasă jos se picură pe lama de sticlă şi se examinează la microscop. Urina centrifugată conţine celule sedimentate, germeni, cristale, săruri.
In cursul examenului microscopic pot fi evidenţiate cristalele care duc la formarea calculilor, leucocitele şi hematiile, celulele epiteliale desprinse de pe mucoasa tractului urinar şi germenii, bacteriile, paraziţi, ciupercile ajunse în urină.

Urocultura

In caz de infecţie bacteriană a căilor urinare, din urină se pot cultiva bacterii. în vederea realizării culturii este nevoie de urină sterilă. în vederea cultivării germenului urina este aplicată pe un suport special (agar). Dacă în urină se găsesc bacterii, în mediu de cultură apar culturi de bacterii. Cu ajutorul discurilor cu antibiotic aşezate pe culturile de bacterii se poate determina care antibiotic inhibă înmulţirea bacteriilor (antibiogramă).
In cunoştinţa rezultatului antibiogramei obţinute în laborator se poate prescrie tratamentul corespunzător cu antibiotice la care bolnavul trebuie supus.

Cum se recoltează urina?
Urina necesară examinării se recoltează cât mai steril posibil, prin aplicarea unor metode diferite în cazul bărbaţilor, femeilor, sugarilor.
□ în cazul sugarilor urina se recoltează într-o pungă sterilă, ce se închide ermetic, de unică folosinţă. înainte de aşezarea pungii se recomandă dezinfectarea zonei genitale cu un dezinfectant fin.
□ în cazul bărbaţilor, după dezinfectarea părţii din faţă a penisului şi a prepuţului, primul jet de urină se elimină, numai după aceasta se va recolta urina.
□ în cazul femeilor, după dezinfectarea organelor genitale, după primul jet eliminat se va recolta proba. Recoltarea sterilă în cazul femeilor se realizează cu ajutorul cateterului.