Artroscopia
21 Martie 2008
Ce este artroscopia?
Artroscopia (endoscopia articulară) este o metodă modernă de examinare invazivă, în cursul căreia se vizualizează cavitatea, suprafaţa interioară şi configuraţia articulaţiilor, respectiv modificările acestora. Artroscopia se efectuează în articulaţiile mari -a genunchiului, umărului, şoldului, gleznei. Mai nou se efectuează şi în articulaţia încheieturii mâinii considerată ca foarte complexă. Intervenţia poate avea şi un alt scop decât cel diagnostic: în prezent cu ajutorul acestei metode se pot efectua şi intervenţii chirurgicale. Marele avantaj al acestei intervenţii în comparaţie cu cea tradiţională este că nu necesită o deschidere chirurgicală mare.
Indicaţiile artroscopiei
Artroscopia este o metodă de diagnosticare deosebit de informativă, modernă. Intervenţia se efectuează pe cât posibil după epuizarea metodelor tradiţionale de examinare (radiografie, ecografie, tomografie computerizată, rezonanţa magnetică), dacă acestea nu asigură suficiente informaţii. Dacă în urma unei leziuni, în baza celorlalte rezultate de examinare este necesară efectuarea unei intervenţii chirurgicale, artroscopia cu caracter de diagnosticare se poate transforma foarte uşor într-o intervenţie chirurgicală.
DOMENIU DE APLICARE
Diagnosticare:
â–¡ leziuni ale tendonului
â–¡ leziuni ale meniscului
â–¡ afectarea cartilagiului
□ sângerarea articulaţiei
□ limitarea mişcării de origine necunoscută
Tratament:
â–¡ leziuni ale meniscului
â–¡ leziuni ale cartilagiului
â–¡ leziuni ale tendonului
Artroscopia genunchiului
în caz de leziune a articulaţiei genunchiului, acumulare de sânge, limitarea mişcării de origine necunoscută, afectarea meniscului, respectiv leziune a tendonului se efectuează artroscopie. Prin intermediul artroscopului se îndepărtează acumularea de sânge din articulaţie, apoi se clăteşte cu ser fiziologic. Se examinează suprafeţele articulaţiei, eventualele leziuni ale cartilagiului, meniscul extern şi intern, tendoanele transversale, suprafaţa rotulei şi capsula rotulei. în caz de leziuni, dacă este necesar şi posibil, cu ajutorul instrumentelor introduse pe lângă artroscop se efectuează în acelaşi timp şi operaţia. îndepărtarea meniscului, reconstrucţia suprafeţei cartilagiului, legarea sau completarea tendoanelor transversale se pot efectua şi prin intermediul artroscopului. Dacă intervenţia planificată nu poate fi efectuată cu ajutorul artroscopului, aceasta se va continua prin deschiderea articulaţiei.
Artroscopia umărului
în caz de leziuni ale articulaţiei umărului, luxaţie habi-tuală de origine necunoscută şi leziuni musculare, a tendoanelor din vecinătatea articulaţiei umărului, ruptura tendonului din biceps se efectuează artroscopia articulaţiei umărului.
Pericole, eventuale complicaţii
De regulă în cursul artroscopiei nu apar complicaţii, intervenţia fiind nepericuloasă. Deoarece intervenţia este invazivă, aseimănătoare unei intervenţii chirurgicale, foarte rar poate apărea infectarea rănii, formare de puroi, tromboză şi embolie pulmonară.
Artroscopia gleznei ÅŸi a ÅŸoldului
Artroscopia gleznei şi a şoldului este motivată în cazul în care metodele tradiţionale de examinare nu furnizează rezultate suficiente. De regulă intervenţia are loc în cazul leziunii, respectiv afectării suprafeţei cartilagiului.
Realizarea artroscopiei
Artroscopul este un tub rigid, cu fibră optică de cea. 20-25 cm lungime, 2-5 mm diametru, cu o sursă de lumină la capăt. Imaginea este vizibilă la capătul exterior al fibrei optice. Cu ajutorul microcamerei fixate de fibra optică, intervenţia poate fi urmărită pe monitor. Intervenţia se efectuează sub anestezie generală sau epidu-rală. Instrumentul este introdus în articulaţie prin intermediul inciziei efectuate deasupra articulaţiei, de cea. 0,5 cm. Pentru o mai bună vizibilitate articulaţia este umplută prin incizie cu ser fiziologic. Instrumentele de manipulare sunt introduse în câmpul vizual printr-o nouă incizie efectuată deasupra articulaţiei.
IMPORTANT!
Artroscopia se va efectua numai când alte metode de examinare neinvazive nu asigură suficiente informaţii de diagnosticare şi când metoda de diagnosticare va fi urmată mai mult ca sigur de o intervenţie chirurgicală rapidă.





