Scurta istorie a bombei

Bombele atomice lansate de catre Statele Unite asupra oraselor Hiroshima si, trei zile mai tirziu, Nagasaki, au pus capat celui De-al Doilea Razboi Mondial. Dar faptul ca omenirea traia deja in Era Atomica si dovada brutala a eficientei acestei noi arme a pus in pericol pacea care trebuia sa urmeze. Edward R. Murrow, un celebru jurnalist radio al acelor timpuri, comenta: ”Foarte rar, daca nu chiar niciodata, au fost cazurile cind s-a terminat un razboi astfel, lasind un gust atit de acut al nesigurantei si fricii, cu o constientizare a faptului ca viitorul este obscur si ca supravietuirea nu este garantata”. Citeste tot articolul

Originile crestinismului

In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a făcut apariţia o noua religie: creştinismul. Aducând un mesaj universal, mai presus de diviziunile naţionale sau sociale, creştinismul avea sa devină religia dominanta pe întreg cuprinsul Imperiul roman Citeste tot articolul

Romania si integrarea in UE

Tratatul de la Roma. Pentru a se îndepărta posibilitatea de conflict între statele vest-europene (în special între cei doi rivali deveniţi tradiţionali, Franţa şi Germania), s-au realizat primii paşi în direcţia integrării economice prin unificarea industriei cărbunelui şi oţelului. A luat astfel naştere Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), în urma semnării Tratatului de la Paris de către Franţa, Italia, Germania, Olanda, Belgia şi Luxemburg (1951). în 1957 aceleaşi state au semnat Tratatul de la Roma, prin care lua naştere Comunitatea Economică Europeană (CEE sau Piaţa Comună). Tot prin Tratatul de la Roma a luat naştere Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom). Au apărut, astfel, cele trei Comunităţile Europene: CECO, CEE, Euratom. Citeste tot articolul

Expansiunea europeana

Călătorii şi descoperirea noilor lumi

Marile Descoperiri Geografice reprezintă un fenomen foarte complex cu o importanţă excepţională asupra dezvoltării umanităţii.

Cauze:
1. Dezvoltarea economică a continentului european, care după criza din secolul al XlV-lea, a început să se refacă. înflorirea oraşelor, dezvoltarea meşteşugurilor şi comerţului impunea cantităţi sporite de monedă din aur şi argint. Continentul european avea însă resurse reduse de metale preţioase.
A crescut şi standardul de viaţă al oamenilor din clasele avute. • A sporit astfel cererea de produse precum mirodeniile, pietrele preţioase, mătăsurile, toate aduse din Orient, din ţări cum ar fi India şi China.
2. Formarea Noilor Monarhii, state centralizate ca Franţa, Anglia, Spania. Aceste state aveau resurse pe care le puneau la dispoziţia expediţiilor de explorare şi cucerire peste mări şi oceane. Citeste tot articolul

Regimurile democratic-liberale

Regimurile democratic-liberale

După cel de-al doilea război mondial, Statele Unite, ţările din Europa occidentală şi Japonia au cunoscut o perioadă de intensă dezvoltare economică şi de creştere spectaculoasă a standardului de viaţă al locuitorilor. Acest fapt a demonstrat că valorile promovate de sistemul politic din aceste state (democraţia, respectarea drepturilor omului, economia de piaţă) sunt cele care asigură prosperitatea naţiunilor respective.
Statele occidentale sunt fie republici (cazul Statelor Unite, al Franţei sau al Germaniei), fie monarhii constituţionale (ca în Marea Britanie, ţările scandinave şi Japonia).
Există state în care s-au afirmat două partide sau coaliţii de partide la conducere (de exemplu, laburiştii şi conservatorii în Marea Britanie, republicanii şi democraţii în Statele Unite, creştin-democraţii şi social-democraţii în Germania). Citeste tot articolul

Anul 1848 in Europa

Aspiraţii liberale şi naţionale în Europa

Cel mai însemnat val revoluţionar s-a abătut asupra Europei în anul 1848. în Franţa revoluţia urmărea liberalizarea în continuare a societăţii şi participarea la viaţa politică a unui număr mai mare de cetăţeni. în alte ţări liberalismul era asociat cu naţionalismul în dorinţa de a se crea o societate modernă în state naţionale puternice (Italia, Germania, Cehia, Ungaria, Ţările Române). O caracteristică a revoluţiei de la 1848 o constituie participarea activă a muncitorilor la desfăşurarea evenimentelor revoluţionare (aşa cum s-au întâmplat lucrurile mai ales în Franţa). Citeste tot articolul

Organizarea statului modern

Noi modele politice

Incepând cu secolul al XVII-lea au apărut forme de organizare statală noi, moderne, diferite de formele tradiţionale, medievale. Acestea sunt, în linii mari, asemănătoare cu cele ale statelor avansate din zilele noastre. Principiul de bază al organizării statelor moderne îl reprezintă principiul democratic, adică participarea unui număr cât mai mare de cetăţeni la rezolvarea problemelor statului. Spre deosebire de democraţia antică, ateniană, democraţia modernă este o democraţie reprezentativă; în mod direct, de rezolvarea problemelor statului se ocupă oameni aleşi de popor să le reprezinte interesele.
Statele moderne sunt organizate prin intermediul unor legi fundamentale, numite constituţii. Acestea stabilesc foarte clar atribuţiile fiecărei instituţii a statului, ceea ce împiedică abuzurile acestora împotriva cetăţenilor. Principiul care constituie fundamentul constituţiilor este cel al separării puterilor în stat. Citeste tot articolul

Statul medieval

După căderea Imperiului Roman, ideea statului văzut ca instituţie publică („respublica”), cât şi ideea relaţiei publice dintre stat şi cetăţeni au fost abandonate. Ele au fost înlocuite de ideea de relaţie personală între stat (reprezentat de monarh) şi supuşii săi. în Europa creştină, vreme de secole, Imperiul Bizantin (urmaş direct al Imperiului Roman de Răsărit) a fost cel mai prestigios stat. în Occident, s-au afirmat monarhiile „naţionale” ca nucleu al viitoarelor state moderne. Citeste tot articolul

Forme de organizare politica in Antichitate

Antichitatea a cunoscut diferite tipuri de forme de organizare politică: în Orient a apărut însăşi forma de organizare a oamenilor numită stat (modelul statului de tip oriental este monarhia egipteană). Vechii greci au organizat oraşul-stat numit polis (în cadrul căruia a luat naştere democraţia ca sistem de organizare a statului). Republica şi apoi Imperiul Roman au reprezentat încercări de unificare a unor vaste teritorii sub aceeaşi conducere. Citeste tot articolul

Stiinta si globalizarea in mileniul III

Ştiinţa - factor de progres. Ştiinţa reprezintă un factor decisiv în aprecierea progresului unei societăţi. Cu cât gradul de cunoaştere ştiinţifică este mai ridicat, cu atât gradul de dezvoltare al unei ţări este mai ridicat.

Inceputurile ştiinţei moderne datează de pe timpul lui Galileo Galilei (1564-1642)’şi Isaac Newton (1642-1727). O dată cu declanşarea revoluţiei industriale, ştiinţa a evoluat din ce în ce mai rapid. Secolul al XX-lea a cunoscut o adevărată revoluţie şiinţifică. Paralel cu această dezvoltare a şiinţei, descoperirile ei au început să fie folosite pe o scară din ce în ce mai largă în economie şi în viaţa de zi cu zi. Comunicaţiile prin satelit, computerul personal, roboţii industriali, produsele chimiei de sinteză, biotehnologiile etc. sunt unele din cele mai importante aplicaţii ale ştiinţei. Citeste tot articolul

Next Page »