Comunicaţie, feedback-ul

Ce este comunicarea ÅŸi feedback-ul?

Comunicarea reprezintă transferul de cunoştinţe, informaţii, respectiv acel sistem de semne (limbă, gesturi, media etc.) cu ajutorul căruia se poate realiza acest transfer.
Putem defini comunicarea ca fiind schimbul interuman de informaţii, forma şi modul de realizare al acestuia.
Noţiunea îşi are originea din cuvântul latin communis. Cuvântul feedback vine din engleză (conexiune inversă) şi semnifică orice fel de reacţie în legătură cu informaţia primită. Astfel de reacţii pot avea caracter raţional (răspuns, o nouă întrebare, confirmare), afectiv sau manifestări corporale.
Studiul comunicării este unul dintre cele mai diversificate şi mai importante domenii ale psihologiei moderne.

Recomandări
Comunicarea reală nu este niciodată o „stradă cu sens unic”. Åži astăzi este valabil ceea ce a scris baronul Knigge acum 200 de ani: „Interesează-te de alÅ£ii, dacă vrei ca ÅŸi alÅ£ii să se intereseze de tine.”

Comunicarea verbală şi nonverbală

Cel mai important mijloc de comunicare este limba. Aceasta este valabil atât în cazul limbii vorbite cât şi scrise, cu condiţia ca participanţii la comunicare să vorbească, respectiv să scrie în aceeaşi limbă. Comunicarea cate şi mai importante domenii ale psihologiei moderne.

Comunicarea verbală şi nonverbală

Cel mai important mijloc de comunicare este limba. Aceasta este valabil atât în cazul limbii vorbite cât şi scrise, cu condiţia ca participanţii la comunicare să vorbească, respectiv să scrie în aceeaşi limbă. Comunicarea Cu cât oamenii se cunosc de mai demult, cu atât mai bine comunică fără cuvinte.

Mijloacele comunicării

Psihologia diferenţiază mai multe mijloace de comunicare. Iată câteva dintre cele mai importante:

□ Limbajul, în sens mai restrâns limba vorbită, joacă un rol nu numai în înţelegerea directă dar reprezintă şi o condiţie de bază a funcţionării sistemelor de comunicare - telefon, radio, televizor, calculator.

□ Scrierile şi semnele (literele), care s-au dezvoltat iniţial din imagini. Şi în prezent, un desen sau o fotografie poate însemna pentru noi mai mult decât numeroase cuvinte.

□ Cu ajutorul imaginilor simbol, aşa numitele picto-grame, se pot furniza informaţii preţioase celor care vorbesc diferite limbi, deoarece sensul pictogramelor este în mare parte identic şi este independent de orice relaţie cu limba.

□ Sistemul semnelor speciale ale scrierii este completat de numeroase semne - de exemplu săgeţi, note muzicale şi alte simboluri - al căror înţeles este identic în majoritatea limbilor. Fără scriere nu există presă, cărţi, scrisori, tablă, etc.

□ Mijloace de exprimare ale comunicării nonverbale sunt de exemplu râsul şi plânsul.
Nu confundaţi mijloacele de comunicare cu canalele de comunicare. Acestea reprezintă acele căi prin intermediul cărora informaţiile ajung de la un subiect la altul: de exemplu de la vorbitor la receptor, în cazul unei discuţii purtate la telefon.

Omul ÅŸi media

Un domeniu al psihologiei se ocupă de comunicarea în masă, adică cu media şi fenomenele de comunicare referitoare la mase.
Aceasta este o comunicare într-un singur sens, între emiţător şi receptor. Făcând abstracţie de puţinele excepţii - când, de exemplu, receptorii ascultă la telefon o emisiune în direct - la acest tip de comunicare participă subiecţi activi şi pasivi.
Din acest motiv, cititul ziarului, vizionarea televizorului, ascultarea radioului etc. reprezintă comunicare pasivă, în opoziţie, comunicarea activă este un proces în cazul căruia emiţătorul este în acelaşi timp şi receptor, respectiv viceversa. O asemenea situaţie de comunicare o reprezintă de exemplu conversaţia, cearta sau jocul.

Comunicarea este o necesitate vitală
Experimente ştiinţifice dovedesc că fără comunicare nu putem rezista o durată mai lungă de timp fără a suferi anumite leziuni. Fără stimuli externi ne pierdem simţul timpului, ne chinuie anxietatea, avem imagini de coşmar. Izolarea le cauzează prizonierilor care îşi ispăşesc pedeapsa în celule individuale grave tulburări psihice.