Difteria

Ce este difteria?

Difteria este o boală contagioasă acută, cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae. In caz de boală, pe faringele şi palatinul pacientului se formează o depunere alb-gălbuie. Boala care se manifestă în principal în copilărie, în prezent, datorită campaniilor de vaccinare obligatorii, din fericire este foarte rară. Vaccinul pe de o parte asigură protecţie, pe de altă parte reduce manifestarea bolii. Boala difterică este periculoasă în special din cauza toxinelor produse de bacterii: toxina ajungând în fluxul sanguin poate cauza grave modificări renale, cardiace şi ale sistemului nervos.

Apariţia difteriei

Germenul se răspândeşte prin secreţii. Infecţia poate fi transmisă de persoane intermediare şi obiecte infectate cu saliva bolnavului.
Bacilul se poate localiza oriunde în organism. Cel mai frecvent atacă prin nas, laringe, faringe, ţesutul conjunctiv, ombilic şi eventualele leziuni.
Primul semn al laringitei difterice este durerea de gât, inflamarea mucoasei, febra şi starea de astenie generală. In caz de localizare în nas, apare secreţia cu sânge. Ulterior, ca urmare a răspândirii toxinei, pe mucoase se formează o depunere alb-gălbuie şi apar complicaţii grave (leziuni renale, cardiace, hepatice şi ale sistemului nervos).

SIMPTOME
□ mucoasă nazală cu sânge
□ depuneri alb-gălbui pe faringe şi palatin
□ miros neplăcut, dulceag de gură

Tratamentul difteriei

In caz de difterie, imediat, în stadiu incipient se administrează serul antitoxic pentru a neutraliza toxina produsă de bacii. Pe lângă tratamentul cu ser, se administrează şi antibiotice. Deoarece bacilul este sensibil la penicilină, în cursul tratamen tului se administrează doze mari de derivaţi de penicilină. Boala diagnosticată într-un stadiu incipient se poate vindeca relativ uşor.

Boala cu evoluţie uşoară

Tratamentul depinde de evoluţia bolii. Dacă infecţia se limitează numai la mucoasa nasului, simptomele dispar în câteva zile. în caz de afectare a pielii, ombilicului respectiv a mucoasei, unguentele pe bază de antibiotice sunt eficiente. Laringita difterică, cauzând inflamaţie dureroasă, poate fi stăpânită cu uşurinţă cu ajutorul antibioticelor.

Boala cu evoluţie gravă

In caz de afectare a laringe-lui, faringelui şi a nasului este nevoie de terapie agresivă circumspectă, deoarece în cursul infecţiei severe se produce o cantitate mare de toxine. Toxina poate cauza depuneri şi complicaţii grave (paralizia palatinului, stop respirator, paralizia nervilor motrici, leziuni ale muşchiului cardiac, afecţiuni renale etc).
Mucoasele şi ganglionii se pot mări considerabil, putând cauza probleme respiratorii. în acest caz pacientul necesită intubare (introducerea unui tub pentru respirare) şi ventilaţie artificială.

Ce au de făcut aparţinătorii bolnavului

Boala poate fi prevenită prin vaccinare, astfel nu omiteţi niciodată vaccinarea copilului.

Când ne adresăm medicului?

Gravitatea bolii depinde de cantitatea de toxine produsă de bacii. în caz de boală diagnosticată şi tratată într-un stadiu incipient, complicaţiile pot fi evitate. Din acest motiv în caz de infecţii la nas, gură, laringe, ombilic, ochi, adresaţi-vă imediat medicului!

Cum procedează medicul

Germenul poate fi identificat în baza analizei probei recoltate de pe mucoasă. Difteria este o boală care trebuie declarată. Difteria nazală, laringiană şi faringiană necesită tratament spitalicesc.

Evoluţia bolii

Succesul vindecării depinde de gravitatea bolii şi momentul începerii tratamentului, în cazuri fericite paralizia încetează în 1 -2 săptămâni. Complicaţiile cardiace şi ale sistemului nervos sunt deosebit de grave.

Vaccinul salvator
Vaccinul împotriva difteriei (vaccin diftero-tetano-pertu-sis DTP) este obligatoriu. Vaccinul se administrează în mai multe etape: primul vaccin se administrează la vârsta de 2,4 şi 6 luni, al doilea - la 3 ani, al treilea -la 6 ani, cel de al patrulea la 10 ani. (Protocolul de vaccinare se poate modifica în decursul timpului.)