Dizenteria

Ce este dizenteria?

Dizenteria este o infecţie bacteriană a mucoasei intestinului gros. Germenul infecţiei acute, contagioase atacă mucoasa intestinului gros. Pacientul manifestă febră, dureri abdominale puternice, emisii de scaune mucoase. Bolnavul poate elimina zilnic până la treizeci de scaune spastice. Bacteria care provoacă boala produce aşa numite exotoxine care pot cauza paralizie şi tulburări ale sistemului nervos central. Dizenteria este o afecţiune gravă, contagioasă, care poate cauza epidemii periculoase. Din păcate este frecventă până în prezent atât vara cât şi toamna.

Apariţia dizenteriei

Boala este cauzată de bacteriile Shigella baciliforme. Germenul se răspândeşte prin mâncare, apă şi scaune infestate. Muştele contribuie la răspândirea ei.
Infecţia poate fi cauzată de diverse specii de Shigella: cel mai periculos germen este Shigella dysente-riae producător de exotoxină, din fericire foarte rar. în ţara noastră infecţiile de vară sunt de regulă cauzate de germenii Shigella sonnei şi Shigella flexneri mai puţini periculoşi. Aceştia pot în general provoca diaree mai uşoară.

SIMPTOME
â–¡ dureri abdominale spasmodice
□ febră mare, chiar de 40°C
□ ameţeală, greaţă
□ scaune frecvente (chiar şi câte 30 de scaune pe zi)
â–¡ colaps circulator

Tratamentul dizenteriei

In trecut la tratarea dizenteriei se utilizau preparate pe bază de sulfonamidă. Cu timpul însă germenii au devenit rezistenţi la sulfonamide. Din acest motiv în prezent se prescriu mai ales antibiotice pe bază de tetraciclină, cloramfenicol, ampicilina, streptomicină şi neomicină. Pe lângă tratamentul cu antibiotice este foarte important regimul alimentar corespunzător. Bolnavul 1-2 zile nu trebuie să mănânce nimic, însă trebuie să consume multe lichide. în caz de nevoie lichidele se vor administra sub formă de perfuzie. După vindecare pacientul trebuie să revină la alimentaţia obişnuită. în cursul bolii este foarte important repausul la pat. Durerile abdominale pot fi ameliorate prin antispastice, febra poate fi redusă cu ajutorul preparatelor antifebrile.

Ce are de făcut bolnavul

Bolnavul trebuie să consume cât mai multe lichide, pe cât posibil apă minerală sau ceai cu lămâie sau sare.
în zonele cu risc de infecţie acordaţi atenţie igienei! Vasele, tacâmurile se vor opări cu apă fierbinte! Consumaţi numai mâncare fiartă, pasteurizată! Conform observaţiilor consumul de mâncăruri reci (de exemplu îngheţata) contribuie la declanşarea dizenteriei.
înainte de călătoriile planificate în ţări tropicale solicitaţi informaţii în legătură cu vaccinurile necesare.

Când ne adresăm medicului?

In caz de dureri abdominale spasmodice, febră mare bruscă, stare de vomă, diaree dureroasă, spasmodică, apoasă, mucoasă sau emisii dese de scaune, adresaţi-vă imediat medicului!

IMPORTANT!
în ciuda unui tratament atent dizenteria poate deveni cronică. Diareea şi balonarea alternează cu constipaţie. Bolnavul cronic este un purtător periculos de bacterii! în vederea protejării mediului trebuie să respecte cu stricteţe regulile de igienă.

Cum procedează medicul

Medicul, în baza anamnezei şi a simptomelor clinice prescrie imediat tratament cu antibiotice. Germenul poate fi evidenţiat prin examinarea probei de scaun în laborator.
Dizenteria este o boală ce trebuie declarată autorităţilor de sănătate publică. Medicul trebuie să raporteze toate cazurile constatate.
Bolnavul de dizenterie se va interna la secţia de infecţioase, unde se va trata izolat.

Evoluţia bolii

Bacteriile afectează mucoasa intestinului gros. în intestinul gros începe o excreţie excesivă de lichide: bolnavul elimină mai multe scaune moi, mucoase pe zi. Pe mucoasa intestinului gros apar leziuni, în scaun apar urme de sânge, bucăţi de mucoasă. Diareea este însoţită de febră, slăbiciune, stare generală de rău, greaţă, în lipsa administrării de lichide bolnavul se deshidratează.
Toxinele trec prin pereţii intestinului în fluxul sanguin cauzând grave tulburări circulatorii, inflamarea miocardului, meningelui, encefalului şi ale articulaţiilor.