Foca-leopard

Ordin: Carnivora
Familie: Phocidae
Gen si specie: Hydrurga leptonyx

Foca-leopard este cea mai mare specie de focă ce trăieşte în Antarctida. Prada sa este reprezentată mai ales de pinguini. Ii prind şi îi ţin sub apă, până când aceştia fiind epuizaţi, nu mai opun rezistenţă.

Pinguinii se tem foarte tare de flexibila foca-leopard, mai ales în apă, deoarece aceasta este un vânător iscusit. Pe uscat însă se mişcă greoi şi nu reprezintă un pericol, uneori pinguinii odihnindu-se în apropierea ei.

Habitat

Foca-leopard se simte acasă în apele îngheţate ale Antarctidei, dar poate fi văzută şi mult mai la nord, pe ţărmul Americii de Sud şi a Noii Zeelande. Cea mai mare parte a vieţii şi-o petrece în apă, iar când părăseşte totuşi acest mediu, o face pentru a se odihni pe banchize şi nu pe uscat.

Asemeni celorlaltor specii de foci, foca-leopard s-a adaptat perfect vieţii marine, înaintează în apă prin mişcările de lateralitate ale înotătoarei codale şi se cârmuieşte cu cele toracale. în timp ce urmăreşte prada, poate schimba direcţia fulgerător.

Mod de hrănire şi vânătoare

Foca-leopard are renumele unui vânător cu poftă de nestăpânit, tocmai datorită faptului că uneori urmăreşte şi puii altor specii de foci. Renumele prost nu este de fapt meritat, deoarece în total consumă puţine foci.
Mult mai frecvent îşi alege drept ţintă pinguini. Işi aşteaptă prada sub apă şi porneşte atacul de jos. Dacă prinde un animal, îl scutură puternic şi smulge bucăţi mari de carne din acesta. Pinguinul însă înoată şi el îndemânatic, astfel uneori reuşeşte să scape.

Este un fapt surprinzător dar adevărat, că jumătate din hrana focii-leopard este alcătuită din krilli mărunţi (raci mici marini), deci vieţuitoare mult mai mici faţă de ce ar putea vâna acest animal, datorită dimensiunilor sale uriaşe. Prinde şi peşti şi sepii, consumând de regulă tot ce îi iese în cale.

Reproducere

Vara antarctică este între lunile noiembrie şi ianuarie. Atunci femelele ies pe banchizele plutitoare pentru a-şi naşte puii. Spre deosebire de celelalte specii de foci, care formează grupuri mari în perioada de fătare, femela de focă-leopard îşi fată puiul într;0 izolare completă.

Inainte însă, ca o pregătire pentru foametea de după fătare, mănâncă mai mult ca de obicei. La naştere puiul de focă arată ca o copie miniaturală a părinţilor săi şi spre deosebire de ceilalţi pui de focă, nu are blana albă. Greutatea sa corporală este de 26 de kg, iar lungimea de 150 cm. Năpârleşte pentru prima oară după 2-3 săptămâni, apoi poate intra liniştit în apă.
După ce puiul s-a obişnuit cu viaţa acvatică şi nu mai necesită laptele matern, îşi părăseşte mama pentru a trăi independent. Animalul tânăr se hrăneşte iniţial doar cu krilli, raci mici marini, învăţând ulterior să vâneze şi peşti sau prăzi mai mari.

Imediat după revenirea în mare, femela se împerechează cu un mascul. Ovulul fecundat nu nidează însă imediat, ci numai după o perioadă de aproximativ trei luni de stagnare. Această perioadă de pauză asigură ca puiul să se nască abia în vara anului următor, când condiţii le necesare creşterii sale sunt optime, iar cantitatea de hrană existentă este suficientă.

Ştiaţi că.

• Foca-leopard este una din puţinele specii de foci, la care femela este mai mare decât masculul.
• Efectivul de foci-leopard este estimat la 150 000-800 000 de exemplare. Numărul lor exact este destul de greu de stabilit, deoarece trăiesc singuratice şi în locuri greu accesibile.
• Unii pescari atribuie pe nedrept focii-leopard un renume extrem de prost, spunând că ar consuma oameni. Acest lucru este complet neadevărat. Singurul atac cunoscut asupra unui om, a fost datorită faptului că omul a provocat foca.
• Doar puţine foci-leopard consumă alte specii de foci, iar atunci când aceasta se întâmplă, prădătorii sunt numai adulţi. Foca, ca sortiment de hrană reprezintă doar 10% din meniul focii-leopard.
• în stomacul unei foci-leopard împuşcate, au fost găsite 73 de kilograme de carne de pinguin.

Caracteristici mai importante

Dimensiuni corporale
Lungimea: femela 3,6 m, masculul 3 m
Greutatea corporală: femela maxim 400 kg, masculul maxim 270 kg
Reproducere
Maturitatea sexuală: femela la 3-7 ani, masculul la 3-6 ani
Perioada de împerechere: pe banchizele plutitoare, între noiembrie şi ianuarie
Numărul puilor la o fătare: 1
Mod de viaţă
Comportament: de regulă singuratic
Hrana: animalele tinere mai ales krilli; adulţii se hrănesc cu peşti, pinguini, alte specii de foci (mai ales pui), păsări marine şi raci
Durata vieţii: femela atinge chiar şi 26 de ani, masculii ceva mai puţin
Specii înrudite
Rudă apropiată îi este foca cenuşie (Halichoerus grypus) şi foca mâncătoare de raci (Lobodon carcinophagus).

Teritoriul de răspândire al focii-leopard

Aria de răspândire
De-a lungul banchizelor plutitoare din Antarctida, Insulele Heard şi Insulele Kerguelen. A fost observată şi pe coastele Americii de Sud, Noii Zeelande şi cele din sudul Australiei.
Protecţia speciei
Foca-leopard este din fire un animal curios. Oamenii interpretează această curiozitate greşit, ca o formă de atac şi împuşcă animalele din teamă.

Caracteristicile specifice ale focii-leopard

Blana: Foca-leopard şi-a primit numele datorită blănii sale pătate şi sunetelor înfricoşătoare de prădător pe care le emite.
Gura: Foca-leopard îşi poate deschide larg gura, astfel poate prinde şi prăzi mari, cum sunt pinguinii şi focile mai mici.
Dinţii: Sunt tăioşi şi poziţionaţi în maxile asemănător dinţilor de fierăstrău, astfel dacă animalul vânează krilli aceştia funcţionează ca o sită, iar dacă prinde prăzi mari, atunci ca nişte cuţite de mărunţit.
Capul: Este masiv, înarmat cu muşchi masticatori puternici, ce aminteşte un pic de capul şopârlelor şi al şerpilor.