Gândacul-sfârlează

Clasa: Insecta
Ordin: Coleoptera
Familie: Gyrinidae
Gen si specie: Gyrinus natator

Gândacul-sfârlează poate să zboare, să sară, să se scufunde şi chiar să alerge pe suprafaţa apei. Cercuieşte neîncetat pe suprafaţa apei în căutare de insecte şi larve.
Gândacii-sfârlează par a fi o multitudine mişunătoare de insecte pe suprafaţa apelor liniştite. Aceştia îşi induc în eroare inamicii prin comportamentul lor şi îşi atacă prăzile fulgerător.

Mod de viaţă

Gândacii-sfârlează maturi trăiesc în grupuri pe suprafaţa apelor liniştite sau cu curgere lentă şi îşi petrec majoritatea timpului deplasându-se în zig-zag pe oglinda apei. în stadiul larvar aceşti gândaci trăiesc exclusiv sub nivelul apei. Tensiunea superficială de deasupra oglinzii apei, asigură o suprafaţă flexibilă pentru deplasarea gândacilor-sfârlează. Deoarece greutatea corporală minusculă se distribuie pe şase picioare, aceste insecte pot alerga pe apă. La cel mai mic pericol gândacii-sfârlează se scufundă sub apă, unde se propulsează cu cele două perechi posterioare de picioare. Cu ajutorul acestor picioare pot lovi de chiar şi 60 de ori pe secundă.

Aceste perechi de picioare prezintă pliuri minuscule, ce se deschid când gândacul îşi mişcă picioarele înapoi. Gândacul-sfârlează zboară foarte bine, lucru extrem de important pentru supravieţuirea sa: când habitatul său seacă, poate zbura în altă zonă.

Stadiile de dezvoltare

După un somn de iarnă, primăvara gândacul-sfârlează se trezeşte şi se împerechează. Femela îşi depune ouăle pe plantele subacvatice, în şiraguri sau în grămăjoare. Larvele alungite ce apar după câteva săptămâni, nu au nimic în comun cu părinţii lor: având lungimea de 15 mm, sunt de două-trei ori mai mari decât gândacii dezvoltaţi. Cea mai pregnantă diferenţă este însă faptul că larvele îşi petrec aproape toată viaţa sub apă, timp în care respiră prin intermediul a zece perechi mici de branhii. Larvele vânează prăzi mici, cum ar fi larvele de ţânţari.

La picioare prezintă gheare tăioase ÅŸi extrag lichidele corporale ale victimei, cu ajutorul tubului din aparatul bucal. Larva îşi pregăteÅŸte un „cocon” din mâl, pe o plantă de la marginea apei. Deoarece nu este obiÅŸnuită cu viaÅ£a din afara apei, în acest timp trebuie să se fixeze puternic. în ascunziÅŸul din mâl pierde o cantita-te mică de lichide. Gândacul-sfârlează îşi petrece stadiul de nimfă în acest „cocon” ÅŸi apare sub formă de gândac adult în luna august sau septembrie.

ÅžtiaÅ£i că…
• Un gândac-sfârlează poate parcurge într-o secundă chiar şi un metru, această distanţă este de 200 de ori cât lungimea corpului. Raportat la dimensiunile omului, distanţa este de trei ori cât lungimea unui teren de fotbal.
• O specie de gândac-sfârlează din sud-estul Asiei, are lungimea de 25 mm. Deşi este de cinci ori mai mare decât speciile din Europa Centrală, aleargă la fel de uşor pe suprafaţa apei.

Alimentaţie şi mod de hrănire

Gândacul adult se hrăneşte în special cu ţânţari, însă prinde şi alte insecte şi larvele acestora, chiar şi sub apă. Deoarece se poate propulsa bine cu picioarele posterioare, cele anterioare sunt folosite la capturarea prăzilor. Picioarele anterioare prezintă gheare ascuţite cu care gândacul îşi prinde victimele, frecvent reprezentate de insecte moarte, ce plutesc la suprafaţa apei. Ochii gândacului-sfârlează sunt alcătuiţi din două părţi şi funcţionează pe principiul ochelarilor bifocali, astfel gândacul vede în acelaşi timp deasupra cât şi sub nivelul apei.

Şi gândacul-sfârlează poate cădea victimă altor vieţuitoare, astfel trebuie să fie mereu vigilent. Dacă ajunge în pericol şi nu se poate scufunda şi nici nu îşi poate lua zborul, elimină o secreţie lăptoasă ce tulbură apa din jur, iar astfel încearcă să se refugieze.

Observaţii pe teren
Gândacul-sfârlează poate fi observat mai ales la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie, când tocmai apar exemplarele adulte. Cel mai   indicat este să aşteptăm lângă o apă stătătoare sau cu curgere foarte lentă. Dacă gândacul observă că este studiat, se scufundă, în caz de vreme nefavorabilă, gândacii se ascund sub apă sau pe mal.

Caracteristici mai importante

Dimensiuni corporale
Lungimea: larva 10-15 mm, insecta adultă 4,8-5,5 mm
Coloritul şi forma: larva: îngustă, prezintă 13 segmente corporale şi branhii; gândacul: oval, are corpul lucios, negru-albăstrui
Aparatul bucal: larva: tub de aspirat; gândacul: ascuţit, de masticat
Reproducere
Perioada de reproducere: martie-aprilie
Ouăle: sunt depuse sub apă, în şiraguri sau grămăjoare
Mod de viaţă
Comportament: sociabil, în timpul zilei îşi caută hrana, noaptea zboară la ape noi; gândacul adult doarme un somn de iarnă
Hrana: insecte şi larvele acestora, în special ţânţari
Specii înrudite
Familia gândacului-sfârlează (Gyrinidae) cuprinde peste 870 de specii.

Teritoriul de răspândire al gândacului-sfârlează

Aria de răspândire
Gândacul-sfârlează poate fi întâlnit în Europa Centrală, în sud până în nordul Spaniei, în nord până în Suedia şi Norvegia, iar în est până la Marea Neagră.
Protecţia speciei
Gândacul-sfârlează nu este momentan o specie ameninţată, însă unele populaţii au de suferit în urma reglării nivelului apei, a drenărilor şi a poluării apelor.

Caracteristicile specifice ale gândacului-sfârlează
Corpul: larva are un corp îngust, alcătuit din aproximativ 13 segmente Corpul larvei este de aproximativ trei ori mai lung decât corpul insectei adulte.
Picioarele: se termină în gheare mici şi ascuţite.
Branhiile: sunt prelungiri scurte, prin intermediul cărora larva poate respira şi sub apă.
Corpul: este dur şi are o suprafaţă negricioasă, strălucitoare. Aripile sunt dispuse sub o pereche de elitre dure.
Picioarele: prima pereche este lungă, în timp ce cele două perechi posterioare sunt scurte. Picioarele posterioare sunt folosite la vâslit, pe suprafaţa apei.