Ipohondria

Cine este ipohondriac?

Se consideră ipohondriac acel care se consideră bolnav, suferind de mai multe boli, dar în realitate nu are nimic: acesta este bolnavul închipuit. Chiar dacă pare comic pentru un mediu mai larg, este enervant pentru cei apropiaţi din cauza temerilor şi plângerior sale.
In comparaţie cu simulantul, ipohondriacul suferă într-adevăr: se examinează mereu dacă nu are vre-o boală şi de regulă găseşte ceva. Asemenea oameni în decursul timpului dobândesc cunoştinţe medicale semnificative, cunosc foarte mulţi termeni de specialitate. Sunt cititori pasionaţi ai literaturii, articolelor medicale, identificând în acelaşi timp şi simptomele celor mai noi boli. Medicului îi este greu să stabilească contact cu o asemenea persoană, aceasta şi aşa ştie totul mult mai bine. Dacă este suficient de convingător, poate convinge efectuarea unor examene şi intervenţii inutile, care însă pot cauza într-adevăr complicaţii.

IMPORTANT!
Ipohondriacii sunt ironizaţi adesea de cei din jur. Ipohondriacul adevărat trebuie însă tratat cu seriozitate, deoarece boala poate ascunde o gravă problemă psihică care în cazuri extreme poate conduce şi la suicid.

Simptomele ipohondriei

Un simptom reprezintă exagerarea ireală a unor fenomene, senzaţii fizice normale - de exemplu creşterea temperaturii. Ipohondriacul este convins că suferă de o afecţiune gravă chiar şi atunci când examenele medicale sunt în regulă. Este tot mai mult ocupat de propriul corp, măsoară, examinează, observă. Relaţiile sociale se limitează, deoarece îi plictiseşte pe toţi cu bolile sale închipuite, nici un alt ipohondriac nu este un partener corespunzător, deoarece acesta nu l-ar lăsa să pună o vorbă.
Dacă convingerea că este bolnav îi influenţează toate sentimentele şi întreaga gândire, atunci boala închipuită poate deveni reală. La ipohondriac sunt frecvente anxietatea, depresia şi diverse fobii. Suferă şi pentru că nimeni nu îl înţelege.

Cine este predispus la ipohondrie?

Ipohondria apare cel mai frecvent la persoane labile, nesigure. Şi persoanele care suportă greu trecerea timpului, fenomenul de îmbătrânire pot deveni uşor ipohon-driace. De regulă ipohondria poate fi însoţită de tulburări sexuale, fiind un fenomen care însoţeşte depresia şi schizofrenia. Se poate întâmpla ca cineva în mod inconştient să atragă asupra sa atenţia mediului său.

Sindromul Munchausen
Sindromul Munchausen înseamnă că cineva nu se crede, ci se preface bolnav, inducând în eroare în mod voit pe alţii, chiar dacă şi el are de suferit. Şi în cazul ipohondriacilor este un fenomen frecvent încercarea de a demonstra celor din jur că afecţiunea de care suferă este reală.

Ce putem face împotriva ipohondriei?

Fiecare medic cunoaşte fenomenul: dacă la televizor s-a vorbit despre o boală, cabinetul se umple de persoane care au identificat simptomele bolii în cazul lor. Rezultatele analizelor, bineînţeles, nu indică nimic.
Aceasta este de fapt natural: fiecare dintre noi este puÅ£in ipohondriac, deoarece toÅ£i ne temem de bolile care ne pândesc. Ne temem mai ales când conÅŸtientizăm că nu trăim „sănătos”, ne suprasolicităm, bem, fumăm, ne enervăm.

Tratamentul ipohondriei

Ipohondriacul necesită tratament atunci, când obsesia bolii îi devine determinantă în viaţă, într-atât încât nici nu îşi poate îndeplini sarcinile.
Tratamentul psihologic depinde de ce afecţiune psihică se află la baza ipohondriei. Uneori şi numai câteva discuţii sunt suficiente pentru schimbare, bolnavul recunoaşte, ca urmare a atenţiei, că teama sa este nejustificată. în alte cazuri poate fi nevoie şi de tratament medicamentos, iar în cazuri extreme poate deveni necesar şi tratamentul în instituţii psihiatrice de specialitate.

Bolnavul închipuit

Cuvântul ipohondrie este de origine greacă: sensul expresiei hypo chondriakos este „cel suferind de hypochondrion”. Cuvântul hypochondrion indica „partea de sub torace”, partea inferioară a corpului, în opinia grecilor de aici se trăgeau afecÅ£iunile de dispoziÅ£ie. în terminologia medicală modernă hipocon-driumul reprezintă partea superioară a abdomenului. Moliere (1622-1673), marele scriitor francez de teatru; în una din lucrările sale intitulată „Bolnavul închipuit” ironizează ipohondriacii ÅŸi totodată medicii îngâmfaÅ£i. Aceasta este ultima sa lucrare ÅŸi ironia sorÅ£ii face că la prezentarea acesteia autorului i s-a făcut rău pe scenă ÅŸi a decedat în scurt timp din cauza hemoragiei pulmonare.