Metamorfoza în dezvoltarea insectelor

Multe insecte traversează un ciclu vital uimitor, când din ouă se transformă treptat în exemplare adulte, trecând prin mai multe stadii. Acest proces poartă denumirea de metamorfoză.
Momentul în care libelula „mototolită” iese din membrana larvară insignifiantă, este copleÅŸitor. Insecta adultă utilizează altă sursă de hrană ÅŸi îşi foloseÅŸte toate forÅ£ele pentru a-ÅŸi găsi o parteneră corespunzătoare pentru formarea unei noi generaÅ£ii.
Ce este metamorfoza?

In cazul anumitor specii metamorfoza este reprezentată de o transformare treptată, ce are ca finalitate apariţia caracteristicilor exemplarului adult. Cosaşul de exemplu seamănă cu părinţii săi încă din momentul ieşirii din ou. Odată cu trecerea timpului devine mai mare, iar apoi se transformă în insectă adultă, matură sexual, însă forma şi modul său de viaţă se schimbă foarte puţin.

Acest proces poartă denumirea de metamorfoză treptată. Multe insecte traversează o metamorfoză extrem de complexă, în cadrul căreia din stadiul larvar se transformă în exemplare adulte. Musca domestică de exemplu, iese din ou sub forma unei larve moi, lipsite de picioare, ÅŸi nu este mai mult decât un „stomac” mobil, ce preia materii organice în descompunere ÅŸi se îngraşă pe zi ce trece. în final larva nu se mai hrăneÅŸte, ci se încoconează ÅŸi îşi formează o membrană protectoare. Acest stadiu pare complet pasiv, însă în cocon din larvă se formează insecta aripată cu picioare lungi ÅŸi ochi compuÅŸi. După transformarea completă insecta sparge membrana ÅŸi începe o viaţă nouă, iar cu aceasta se sfârÅŸeÅŸte transformarea în insectă adultă sau metamorfoza completă.

Avantajele metamorfoz

La insectele la care urmaşii seamănă cu adulţii în ceea ce priveşte aspectul exterior, modul de viaţă şi sursele de hrană, între insectele tinere şi cele mai vârstnice există o concurenţă pentru hrană şi habitat. La insectele la care stadiul larvar şi cel de adult sunt bine diferenţiate, această concurenţă este evitată. Omizile consumă frunze, iar fluturii adulţi sug nectar. Larvele carilor trăiesc sub scoarţa arborilor şi se hrănesc cu material lemnos. Gândacii dezvoltaţi zboară şi se hrănesc cu sucuri vegetale dulci. Metamorfoza permite multor insecte să îşi aleagă un habitat nou, deoarece exemplarele adulte pot zbura pe teritorii noi şi se pot reproduce acolo.

La alte animale nu există această posibilitate. Peştişorii-de-argint de exemplu se reproduc într-un anumit loc, până când numărul urmaşilor depăşeşte oferta de hrană aflată la dispoziţie.

Cum decurge metamorfoza?

Datorită metamorfozei insecta îşi concentrează întotdeauna energia pe un anumit stadiu vital şi utilizează habitate diferite. Larva sau omida fluturelui are o singură sarcină, respectiv de a se hrăni şi a acumula rezerve de lipide sub forma unor celule larvare de dimensiuni mari. Cât timp omida se hrăneşte, celulele din care se vor forma organele insectei adulte sunt mici, deoarece se află într-un stadiu de repaus. Aceste celule încep să se dezvolte rapid în momentul încoconării şi utilizează celulele larvare mari pentru a transforma energia şi proteinele stocate în organe, cum ar fi aripile şi organele reproductive şi senzoriale complexe. Unele insecte utilizează pe parcursul transformării întreaga energie stocată, iar din acest motiv trebuie să caute hrană bogată în zaharuri, cum ar fi nectar. Alte insecte stochează energie şi se împerechează şi se reproduc înainte să moară, fără a se hrăni.

Un exemplu clasic este efemera, ce îşi petrece doi-trei ani sub formă de larvă acvatică, însă ca insectă adultă trăieşte numai câteva ore sau o singură zi. în intervalul respectiv insectele trebuie să îşi găsească partener, iar femelele trebuie să îşi depună ouăle, în acest timp rezervele de energie se termină, iar insecta epuizată cade în apă şi devine hrana peştilor şi a altor vieţuitoare.

Mod de viaţă şi stadii de dezvoltare

Fiecare insectă trece printr-o transformare numită metamorfoză, într-un anumit moment al dezvoltării sale. Fluturele îşi începe via{a sub formă de omidă, în timp ce muştele veritabile, cum este musca de casă, ies din ou sub forma unor larve lipsite de picioare.

Mulţi gândaci, ca de exemplu cărăbuşul, îşi încep viaţa sub forma unor larve cu picioare şi trăiesc în pământ sau în diverse materiale lemnoase. Furnicile, albinele şi viespile, în stadiul larvar sunt hrănite de către exemplarele adulte, într-un cuib construit de acestea. înainte de a se transforma în exemplare adulte, toate insectele traversează un stadiu de încoconare.
Alte insecte tinere, ce seamănă cu părinţii lor dezvoltaţi, duc un mod de viaţă complet diferit. Larva libelulei seamănă cu o copie în miniatură a părinţilor, dar lipsită de aripi şi vânează în mod asemănător. în loc să vâneze în zbor, larva vânează în apă şi îşi prinde victimele cu aparatul bucal dezvoltat. După câteva luni părăseşte apa şi se transformă într-o libelulă aripată.

Spre deosebire de aceasta, larva de buburuză trăieşte alături de exemplarele adulte şi se hrăneşte de asemenea cu păduchi de frunze. Deşi au un aspect exterior total diferit, seamănă cu nişte omizi chitinoase cu picioare lungi, metamorfoza nu reprezintă o schimbare drastică a modului de viaţă.

ÅžtiaÅ£i că…
• La o specie americană din familia Cicadelidae, stadiul larvar poate dura chiar şi 17 ani. în acest timp larva trăieşte sub pământ şi se hrăneşte cu seva arborilor extrasă din rădăcini. Stadiul de insectă înaripată însă, durează doar câteva săptămâni.
• Larva muştei-ţeţe hematofage nu are nevoie să se îngrijească de hrană, deoarece se dezvoltă în corpul mamei până când este pregătită pentru încoconare. Femela hrăneşte larva cu lichide predigerate, obţinute din sângele aspirat.
• Majoritatea insectelor îşi încep viaţa sub forma unor larve relativ pasive, iar apoi se transformă în insecte extrem de active. Altele, cum ar fi păduchii de frunze, sunt iniţial nimfe active, iar apoi se transformă în exemplare adulte imobile, asemănătoare melcilor.
• Procesul de transformare din larvă în exemplar adult este dificil şi nu toate insectele supravieţuiesc.