Papadia
9 Martie 2008
Cum se poate recunoaşte păpădia?
Orice copil cunoaşte această plantă de un galben viu din familia compozitelor, din care primăvara, imediat după înflorire, se formează puful de păpădie aşa de îndrăgit.
Şi în restul anotimpurilor este uşor de recunoscut după frunzele sale specifice, puternic zimţate, îngustate la bază.
Cei care îşi doresc un gazon perfect, englezesc, au de luptat continuu cu păpădia care, cu ajutorul rădăcinilor sale adânci, se fixează bine în sol.
DOMENIUL DE APLICARE
â–¡ diuretic, depurativ
□ tonificare după o boală lungă
□ în caz de afecţiuni biliare
â–¡ previne formarea pietrelor
□ eliminarea pietrelor existente din rinichi sau din căile urinare
Unde se găseşte păpădia?
Această plantă absolut nepretenţioasă şi cu o mare capacitate de adaptare este răspândită aproape oriunde, din acest motiv o găsim în întreaga Europă - din Laponia de nord până în Sicilia. în zona paralelei geografice unde ne aflăm, această plantă acoperă câmpuri întregi, iar în grădină este adesea un musafir nepoftit. Frunzele proaspete se recoltează în perioada aprilie-mai.
Pe scurt
□ Aria de răspândire: în primul rând pe câmpuri
□ Descriere scurtă: rădăcină puternică pivotantă, frunze puternic zimţate, floare galbenă cu capitul care, mai târziu, se transformă în puf de păpădie
□ Părţile utilizate: întreaga plantă împreună cu rădăcină
□ Efecte adverse: în caz de utilizare ratjonală-nu există. Laptele plantei sau frunzele culese toamna pot cauza o stare de rău.
Care sunt efectele plantei?
Denumirea populară în franceză a păpădiei „Pissenlit”, în traducere liberă înseamnă: „urinează în pat”. într-un limbaj de specialitate acest lucru dovedeÅŸte că din timpuri îndepărtate principalul domeniu de aplicare al plantei este stimularea funcÅ£iei rinichiului.
Majoritatea medicamentelor destinate reglării funcţiei renale şi eliminării pietrelor din rinichi şi căile urinare conţin păpădie, însă întâlnim această plantă şi în preparatele destinate problemelor digestive.
In cazul în care planta medicinală este utilizată în scop curativ, putem preveni şi apariţia pietrelor biliare.
Prevenirea are efect numai în cazul în care ceaiul de păpădie este consumat un timp îndelungat - cel puţin 4-6 săptămâni.
Ceaiul de păpădie
Ceaiul de păpădie (Radix taraxaci cum herba) obţinut din rădăcină şi plantă are efect diuretic, depurativ, tonic şi stimulativ pentru organism.
Modul de preparare: Infuzia de păpădie se prepară din 1-2 linguriţe de amestec din frunze, tulpini şi rădăcini uscate la o cană cu apă clocotită. Se lasă 15 minute după fierbere. Consumaţi în fiecare zi câte o cană dimineaţa şi seara, timp de 4-6 săptămâni.
Cura de păpădie
„Cura de primăvară” din frunzele sau laptele păpădiei, cunoscută din timpuri străvechi, are cu siguranţă efect deoarece conÅ£ine vitamine, mai ales vitamina C. Efectul stimulativ asupra ficatului ÅŸi bilei ajută la curăţirea organismului.
Substanţele active conţinute stimulează metabolismul celular, după o cură de păpădie organismul parcă renaşte. Deoarece în afara efectelor menţionate planta respectivă stimulează şi circulaţia sângelui din ţesuturi, ea este considerată un tonic general şi relaxant.
ATENÅ¢IE!
Frunza de păpădie atât de gustoasă primăvara, toamna devine amară. Laptele ce se găseşte în tije poate cauza o stare de rău copiilor care mestecă frunzele plantei.
Care părţi se utilizează?
Din punct de vedere medical se poate utiliza întreaga plantă - împreună cu rădăcina. Pe lângă extrasul ÅŸi ceaiul de păpădie, există ÅŸi „cafea de păpădie”, care se realizează din rădăcina prăjită a plantei.Din cauza gustului amărui consumul ei nu este foarte răspândit.
Frunzele tinere, culese primăvara, constituie nu numai o sursă importantă de vitamine, ci împreună cu cresonul se pot folosi la prepararea unei salate gustoase.
Ce substanţe active conţine păpădia?
Efectul curativ al păpădiei are la bază sinergia vitaminelor, substanţelor amare, saponinelor, taninelor, a sărurilor minerale şi altor componente numeroase.





