Păstrăvul-curcubeu

Ordin: Salmoniformes
Familie: Salmonidae
Gen si specie: Onchorhynchus mykiss

Păstrăvul-curcubeu, dungat cu roşu pe părţile laterale ale corpului, a fost adus în Europa din America de Nord la sfârşitul secolului XIX, iar astăzi a devenit mai răspândit şi mai cunoscut decât speciile autohtone de păstrăvi.

Păstrăvul-curcubeu se simte bine in pârâurile repezi, bogate în oxigen, dar şi în lacuri şi râuri. Datorită poftei sale şi a creşterii rapide, uneori reprezintă un pericol pentru ruda sa mai puţin colorată, păstrăvul de munte, din pârâurile noastre.

Habitat

In ţara lor, America de Nord, păstrăvii-curcubeu trăiesc în special în râurile repezi de munte. Majoritatea păstrăvilor ce cresc în aceste zone migrează cu timpul în mare. Aceşti păstrăvi ajung de dimensiuni mai mari decât păstrăvii de aceeaşi vârstă, ce rămân în râuri sau în lacuri. Păstrăvii-curcubeu trăiesc în cele mai diferite ape, cum ar fi: lacuri de aprovizionare, lacuri naturale, râuri, fluvii, chiar şi în canale.

Reproducere

Pe teritoriul actual de răspândire păstrăvii-curcubeu se împerechează între lunile decembrie şi mai, iar în ţara lor de origine între lunile martie şi aprilie. Pentru împerechere îşi aleg o zonă cu pietriş aflată la gura de vărsare a unui râu, iar aici prin intermediul unor lovituri din coadă, sapă o cavitate pe fundul acestei ape. După aceasta îşi depun icrele în groapă, iar masculul le fertilizează. Apoi femela acoperă icrele cu nisip şi pietricele.

Urmaşii păstrăvului-curcubeu se dezvoltă cu o viteză diferită în funcţie de temperatura apei. Puii proaspăt ieşiţi se hrănesc din sacul vitelin, care este încă legat de ei. Tineretul rămâne în apropierea gropii în care au fost icrele, până când consumă întreg conţinutul sacului vitelin. Puţini dintre aceştia supravieţuiesc pericolelor înconjurătoare, majoritatea fiind mâncaţi de peşti mai mari.

Mod de hrănire şi vânătoare

Asemeni     celorlaltor  specii de păstrăvi şi păstrăvul-curcubeu este un vânător neobosit şi întotdeauna înfometat. Principala sa hrană este reprezentată de insecte în diferite forme evolutive, pe care le prinde în timp ce în înoată în adâncimea apei sau la suprafaţă. Primăvara se  hrănesc cu libelule şi alte vieţuitoare mici, iar toamna cu insecte, cum ar ţânţarii ce sunt aduşi de vânt în apă. Mai consumă şi peşti, broaşte, mormoloci şi râme. Păstrăvii-curcubeu de dimensiuni mai mari, vânează uneori chiar şi exemplare mici ale propriei specii.

Păstrăvul şi omul

Păstrăvul-curcubeu se bucură de o popularitate crescută în rândul pescarilor de pretutindeni, dar totuşi pescarii de modă veche preferă păstrăvul de munte autohton. Deşi păstrăvul-curcubeu este relativ uşor de înmulţit şi crescut în condiţii artificiale, în captivitate nu se reproduce pe cale naturală. Rezolvarea acestei probleme este că materialul germinativ (icre şi lapţi), obţinut de la exemplarele corespunzătoare, este amestecat pentru a se fertiliza. Peştii tineri sunt ţinuţi în crescătorii până la atingerea dimensiunii de comercializare sau sunt aşezaţi în ape naturale corespunzătoare.

ÅžtiaÅ£i că…
• Primii păstrăvi-curcubeu au ajuns în Europa în jurul anului 1880.
• Prind cu plăcere insecte zburătoare, de aceea pescarii îşi agaţă de undiÅ£e „muÅŸte” preparate din pene colorate.
• O subspecie de păstrăv-curcubeu, obţinută în trecutul apropiat numită triploid, posedă doar caracteristici feminine. Deoarece nu se reproduce, practic nu se epuizează fizic niciodată, fiind astfel extrem de potrivit exploatării în crescătorii.
• Greutatea păstrăvilor-curcubeu din crescătorii, se poate mări de patru ori din toamnă până în primăvară.

Caracteristici mai importante

Dimensiuni corporale
Lungimea: chiar ÅŸi 50 de cm
Greutatea corporală: poate atinge şi 10 kg
Reproducere
Maturitatea sexuală: la 2 ani
Perioada: decembrie-mai (Europa de Vest), martie-aprilie (SUA) Icre: între 500 şi 3000 Durata dezvoltării: 2-4 zile
Mod de viaţă
Comportament: peştii mici se grupează în bancuri; când ating greutatea de 3 kg devin singuratici şi se ataşează unui teritoriu
Hrana: insecte, peşti mici, broaşte, mormoloci, râme
Durata vieţii: diferă în funcţie de regiune, dar de regulă nu depăşeşte 7 ani; în California se presupune că au existat câteva exemplare ce au atins 11 ani
Specii înrudite
Se înrudeşte cu păstrăvii europeni: păstrăvul de munte (Salmo trutta fario), păstrăvul marin (S. t. trutta) şi păstrăvul de lac.

Teritoriul de răspândire al păstrăvului-curcubeu

Aria de răspândire
Originar a trăit în America de Nord, din New Mexico până la arhipelagul Aleutine. La sfârşitul secolului XIX a fost dus în toate colţurile lumii, unde prin intermediul icrelor şi al peştilor tineri, s-au format populaţii viabile.
Protecţia speciei
Această specie de păstrăv este crescută în toată lumea. Efectivele de peşti-curcubeu sunt protejate prin faptul că icrele sunt incubate artificial, iar tineretul rezultat este eliberat.

Aspectul exterior al păstrăvului-curcubeu 

In apa curată corpul său este aproape invizibil.
Capul păstrăvului-curcubeu este mai mic şi mai rotunjit decât cel al păstrăvului de munte, iar maxila superioară  este uşor mai scurtă.
In apele întunecate, în care păstrăvul nu poate fi recunoscut cu uşurinţă, ciunga sa roşie luminează puternic.
Păstrăvul de munte are culoare mai închisă şi preferă numai apele curate.