Sexul in artă, de la greci la… ciborgi

Cine îşi imagina că grecii antici erau atât de ciudaţi şi complicaţi?
Pana nu de mult, muzeele ÅŸi cabinetele de antichităţi ascundeau în depozite amuletele falice, vasele greceÅŸti cu desene erotice, satiri, Priapi ÅŸi nimfe, din cauza scenelor explicite în care erau angrenaÅ£i bărbaÅ£i ÅŸi femei, sau bărbaÅ£i ÅŸi… din nou bărbaÅ£i. La greci, falusul era obiectai adoraÅ£iei ambelor sexe, simbol al fertilităţii, apărea în obiectele de artă ÅŸi era purtat în procesiuni.

Dacă visezi la sexualitatea fără interdicţii, cel mai bine ar fi fost să trăieşti în Grecia antică, şi nu în ziua de azi, cu condiţia să te fi născut liber şi nu sclav! Orgiile antice aveau o motivaţie serioasă şi erau permise sau încurajate de zei. Relaţiile sexuale nu erau restrânse de sentimente de păcat şi vinovăţie. Grecii nu făceau distincţieîntre homosexualitate şi heterosexualitate. Dragostea era considerată o formă de alterare psihologică, o boală, în timp ce sexul era o modalitate de uniune cu divinitatea.

Divinităţile se lăsau adorate şi încurajau moderaţia sau libertinajul, depinde ce cult urmai.

Reprezentanţii celor două curente antagoniste erauApoloşi Dionisos. Dionisos era zeul haosului, al vinului, ai încălcării regulilor, al beţiei. Adepţii şi însoţitorii lui erau satirii (jumătate om-jumătate ţap), veseli şi lipsiţi de griji, mari iubitori ai vinului, ai femeilor sau ai bărbaţilor, oricând pregătiţi pentru plăcerile fizice. Satirii sunt prezentaţi în erecţie mai tot timpul. Dionisos avea şi adoratoare de sex feminin -menadele - preotesele lui, considerate sălbatice, extatice, frenetice. Satirii şi menadele erau muritori, spre deosebire de zei. Priap era fiul lui Dionisos şi al Afro-ditei, şi având ca tată zeul plăcerilor şi ca mamă pe zeiţa sexului şi frumuseţii, el era zeul fecundităţii şi fertilităţii. Făcea parte din cortegiul tatălui, Dionisos, alături de satiri. Pan era zeul pădurii, al naturii, şi el jumătate om-jumătateani-mal, avea coarne, barbă şi copite de ţap, şi corpul acoperit cu păr. Trăia în pădure şi pândea nimfele, când nuîl întovărăşea pe Dionisos. Era considerat inventatorul naiului. Cultul lui Dionisos avea momente orgiastice în care sexul şi vinul aveau roluri eliberatoare.în unele sanctuare se practica prostituţia sacră. De partea cealaltă se afla Apolo, fiu al lui Zeus şi zeu al luminii, artei, primăverii, integrităţii morale şi vieţii cumpătate. Apolo era însoţit de nimfe, spirite ale naturii, pe care grecii şi le închipuiau ca pe nişte fecioare tinere şi frumoase, şi de care satiri erau obsedaţi.

Cu asemenea zei, oamenii nu puteau decât să îi imite ÅŸi să dea frâu liber plăcerilor trupeÅŸti, cu diverse corespondenÅ£e simbolice, până la orgii publice rituale. Exaltarea lor dionisiacă era obÅ£inută prin vin sau alte narcotice, precum “satyrion”-o plantă afrodiziacă ce permitea unui bărbat să aibă 70 de acte sexuale consecutive, după spusele filozofului Theophrast. Femeile atingeau starea extatică (enthusiasmos) prin dans, muzică ÅŸi vin. Bărbatului i se permitea să facă sex, după bunul plac, cu orice femeie sau bărbat. Chiardacă, din respect pentru soÅ£ie, grecii nu se afiÅŸau în public cu alte femei, aveau dreptul să apară alături deÅ£inerii cu care întreÅ£ineau relaÅ£ii sexuale. Ca o compensaÅ£ie, soÅ£ii erau obligaÅ£i prin lege să se ocupe de nevestele lor de cel puÅ£in trei ori pe lună. în rest erau încurajaÅ£i să se descopere pe sineîn compania altor bărbaÅ£i mai în vârstă. RelaÅ£iile cu bărbaÅ£i de aceeaÅŸi vârstă nu erau aprobate. NoÅ£iunea de castitate nu apărea decât în contractul matrimonial ÅŸi se referea la asigurarea unor moÅŸtenitori. Doarfilozofilor li se permitea, în general, să rămână fără urmaÅŸi (să nu-ÅŸiîndeplinească deci datoria faţă de cetate), ÅŸi existau femei virgine („consacrate”)în jurul templelor. Prostituatele erau bine privite. De altfel, singurele femei care erau privite ca fiind egale bărbaÅ£ilor erau prostituatele, mai presus de ele nefiind decât bărbaÅ£ii care îşi ofereau serviciile. Prostituarea masculină avea drept consecinţă pierderea drepturilor civice, ÅŸi un homosexual pasiv, dacă era surprins pe cale de a face politică, era pedepsit cu moartea. El era socotit mai vinovat decât o femeie adulteră (a cărei pedeapsă nu putea fi moartea). Exista, desigur, ÅŸi prostituÅ£ia sacră, din templele zeiÅ£ei Afrodita, dar se pare că grecii erau mult mai interesaÅ£i de bărbaÅ£i. Iubirea homosexuală ÅŸi pedofilia erau obiÅŸnuite, într-o relaÅ£ie dintre doi bărbaÅ£i, adultul avea faţă de tânăr responsabilitatea să contribuie la educaÅ£ia lui. Maturizarea unui bărbat însemna trecerea la nivelul în care devenea un „reproducător” în relaÅ£ia cu o femeie ÅŸi un „amant activ”în relaÅ£ia cu un bărbat. Violarea unui băiat liber era ÅŸi ea pedepsită cu moartea. ViaÅ£a sexuală avea ÅŸi ea interdicÅ£iile ei. Dar cum puteau fi cei pe care grecii îi numeau „imorali” dacă libertinajul lor personal depăşeÅŸte închipuirea? „Imorali” erau etruscii, care aveau un obicei străvechi: schimbarea soÅ£iilor. Femeile se culcau frecvent cu alÅ£i bărbaÅ£i decât soÅ£ii lor, ÅŸi în societatea etruscă copiii nu erau catalogaÅ£i drept ilegitimi doar pentru că nu se ÅŸtia cine este tatăl. Femeile etrusce se pare că aveau mare grijă de propriile corpuri, făcând adesea exerciÅ£ii, împreun cu bărbaÅ£ii sau singure.

Grecii credeau că s tul este un tribut adus zeilor, şi jocurile Olimpice erau asociate cu ceremoniile religioase şi dedicate lui Zeus. în timpul lor, renunţau la orice conflicte între cetăţi. în întreceri, bărbaţii renunţau şi la orice îmbrăcăminte, deci alergau complet goi; se presupune că spartanii au introdus nuditatea la jocurile olimpice.

Deci anticii erau mai pasionali decât noi, dar şi obsedaţi de războaie şi de sex. După o tradiţie atât de veche şi lipsită de prejudecăţi, nu e de mirare că şi grecii de azi sunt plini de temperament şi sunt cei ma activi amanţi din lume!