Sindromul Conn

Ce este sindromul Conn?

Această boală rară, cunoscută şi sub denumirea de hiperaldosteronism primar a fost descoperită de medicul american Jerome Conn în 1955.
Sindromul Conn este o boală hormonală ce apare de două ori mai frecvent la femeile între 30-35 ani.
Secreţia crescută a aşa numitului hormon aldoste-ron de către glanda suprarenală, provoacă creşterea tensiunii arteriale, precum şi dezechilibrul substanţelor minerale din organism. Bolnavul este obosit, ameţeşte, deseori elimină o cantitate mare de urină.

SIMPTOME
□ Ameţeală
□ Oboseală
â–¡ CreÅŸterea tensiunii arteriale
□ Oboseală musculară
□ Dureri înţepătoare la nivelul gurii şi a extremităţilor
□ Tulburări ale ritmului cardiac
□ Senzaţie de urinare frecventă

Apariţia sindromului Conn

La baza bolii stă creşterea secreţiei de aldosteron, provocată în cele mai multe  cazuri de tumoarea benignă (adenom) a glandei suprarenale, sau uneori de creşterea în greutate şi mărime a glandei suprarenale (hiper-plazia), eventual de o tumoare malignă.
Funcţia, respectiv efectele diverşilor hormoni suprarenali asupra organismului sunt strict determinate.
In cazul în care această ordine strict stabilită nu este corespunzătoare, în timp foarte scurt pot apare diverse simptome şi boli. Sindromul Conn este numai unul dintre acestea.

Tratamentul sindromului Conn

In cazul în care boala este provocată de tumoarea glandei suprarenale, tumoarea se poate îndepărta pe cale chirurgicală. înainte de intervenţie trebuie restabilit echilibrul substanţelor minerale din organism.
în cazul în care cauza secreţiei excesive de aldosteron o reprezintă hiper-plazia glandei, se recomandă tratament medicamentos de lungă durată.

Ce are de făcut bolnavul

In afara efectuării controalelor medicale profilactice bolnavul nu are nimic altceva de făcut.

Când să ne adresăm medicului?

în caz de oboseală, ameţeală sau a cantităţii de urină mult peste cantităţile obişnuite trebuie consultat medicul.
Şi hipertensiunea arterială permanentă este un semn de avertizare.

ATENÅ¢IE!
Simptomele de mai sus trebuie luate în serios, deoarece boala diagnosticată târziu se tratează greu!

Cum procedează medicul

Medicul măsoară tensiunea bolnavului şi întreabă pacientul dacă a avut anterior tensiune ridicată. Eventual recomandă verificarea repetată a tensiunii.
Prin recoltarea probelor de sânge se poate verifica echilibrul sare-apă din organism (valorile de potasiu).
în caz de suspiciune de sindrom Conn medicul de familie trimite pacientul la medicul specialist.

Evoluţia bolii

Evoluţia bolii diferă de la caz la caz. în cazul în care tumoarea fiind la originea bolii, produce o cantitate mare de aldosteron, simptomele apar în timp foarte scurt.
în aceste cazuri apare ameţeala, probleme de memorie, tulburări ale ritmului cardiac, oboseală şi alte tulburări ale stării generale. Pacientul, însă în cele mai multe cazuri este asimptomatic, boala fiind depistată numai cu ocazia unui control medical de rutină.

Pericole, eventuale complicaţii

Boala diagnosticată în timp este tratabilă. în anumite cazuri, când nivelul potasiu-lui din sânge scade considerabil, pot apare tulburări ale ritmului cardiac.

Cum poate fi prevenit sindromul Conn?
Nu sunt cunoscute metode de prevenţie, în vederea diagnosticării precoce a bolii se recomandă participarea la controale medicale periodice.