Societatea in perioada interbelica

Unul dintre cele mai importante evenimente ale secolului al XX-lea a fost primul război mondial (1914-1918), la care au participat cele mai importante state ale lumii (Marea Britanie, Franţa, Germania, SUA etc). Războiul a produs mari distrugeri materiale şi imense pierderi umane. Statele Unite ale Americii a fost marea câştigătoare a războiului. Datorită cererii de armament din partea ţărilor participante la conflict, ele şi-au diversificat producţia industrială, cucerind noi pieţe pentru produsele lor. Cea mai mare a statelor lumii, chiar şi SUA, au traversat o criză economică (1920-1921) cauzată de dificultăţile trecerii la economia de pace.

„Era prosperităţii”

După 1923-1924 s-a înregistrat un avânt economic. A fost o perioadă de mare progres în care a avut loc apogeul celei de-a doua revoluţii industriale, caracterizată de introducerea pe scară largă a noi surse de energie (petrol, electricitate) şi de noi metode de organizare a muncii (lucrul la bandă). Fenomenul de concentrare a producţiei s-a accentuat; de exemplu, mari firme, cum ar fi Ford şi General Motors, au monopolizat industria de automobile în Statele Unite. în aceste condiţii, producţia de bunuri a crescut spectaculos.

Astfel, automobilele nu mai constituiau un lux al claselor avute. Salariile de care beneficiau muncitorii americani permiteau acestora să-şi achiziţioneze maşini. Dezvoltarea industriei automobilelor a stimulat dezvoltarea altor ramuri economice: siderurgia, chimia şi petrochimia (care aduceau cauciucul şi benzina), construcţiile (era nevoie şi de drumuri, în perioada interbelică apărând autostrăzile). în casele americanilor au început să pătrundă, în cantităţi neîntâlnite în celelalte ţări, produse electrotehnice, mobilă, haine, aparate de radio etc. Publicitatea a profitat din plin de existenţa radioului. Automobilul a produs schimbări importante în modul de viaţă al oamenilor. Aceştia îşi puteau petrece altfel timpul liber (în excursii, de exemplu). A sporit mobilitatea oamenilor, care aveau posibilitatea să intre mult mai uşor în contact cu semenii lor.

Noile condiţii materiale au condus la o emancipare a mentalităţilor, în special în rândul claselor avute. Astfel, conduita fetelor înainte de căsătorie este mai liberă decât înainte de război, iar divorţurile au devenit mai frecvente. Jazzul a căpătat o deosebită popularitate în perioada interbelică şi s-a răspândit în toată lumea. Cinematografia s-a transformat într-o mare afacere, marile vedete fiind cotate în clasamente după veniturile pe care le aduceau marilor case de film.
Nu peste tot nivelul de trai al oamenilor era la nivelul SUA din cauza condiţiilor economice. Chiar în Statele Unite erau diferenţe mari între diferitele categorii sociale.

Evoluţia economiei mondiale

Marea Criză din 1929-1933 s-a datorat imposibilităţii pieÅ£ei de a absorbi cantitatea din ce în ce mai mare de bunuri materiale, începutul crizei 1-a constituit căderea bursei din New York din octombrie 1929. Datorită marii prosperităţi a societăţii americane din anii ‘20, luaseră amploare speculaÅ£iile bursiere. Un mare număr de speculatori cumpărau acÅ£iuni pe credit pe care le tran-zacÅ£ionau la bursa de valori. Din acest motiv, preÅ£urile acÅ£iunilor au crescut exagerat de mult. Faptul că veniturile consumatorilor n-au crescut în acelaÅŸi ritm cu creÅŸterea producÅ£iei a făcut ca performanÅ£ele firmelor să scadă. în consecinţă, a crescut volumul de acÅ£iuni oferit spre vânzare. Dintr-o dată numărul acestora a fost atât de mare, încât preÅ£ul lor s-a prăbuÅŸit. Numeroase firme au dat faliment. Åžomajul a luat proporÅ£ii de masă. Efectele crizei s-au resimÅ£it în majoritatea ţărilor. Schimburile comerciale internaÅ£ionale au scăzut în mod spectaculos. Scăderea nivelului de viaţă al oamenilor, datorită ÅŸomajului ÅŸi reducerii salariilor, a condus la adâncirea crizei prin reducerea cererii de produse.
Dintre ţările dezvoltate, foarte lovite au fost Marea Britanie şi Germania. în această din urmă ţară producţia industrială a scăzut aproape la jumătate. Ţările din Europa centrală şi răsăriteană, între care şi România, au fost mai greu lovite, comparativ cu cele din Apus, datorită caracterului predominant agrar al economiilor lor. America Latină a suportat consecinţele unei crize foarte puternice din cauza faptului că preţurile produselor agricole şi ale materiilor prime pe care le exportau a scăzut mai mult decât cel al produselor industriale.

Toate categoriile sociale au fost mai mult sau mai puţin afectate de criză. în special muncitorii, deveniţi şomeri, au avut de suferit. Categoriile defavorizate îşi exprimau nemulţumirea prin demonstraţii şi marşuri, şi uneori chiar prin acţiuni violente. Criza s-a repercutat asupra tuturor domeniilor de activitate: învăţământ, sănătate, cercetare ştiinţifică, cultură, sport. Sistemul de valori al societăţii a fost pus în discuţie de intelectuali care au angajat discuţii teoretice pentru găsirea soluţiilor de ieşire din criză. Disperarea oamenilor a constituit terenul favorabil care a permis lui Hitler să ia puterea în Germania.

IeÅŸirea din criză s-a produs datorită intervenÅ£iei statului în economie (în Statele Unite, Suedia, Germania etc), în contradicÅ£ie cu teoriile economice ale vremii. De asemenea, situaÅ£ia internaÅ£ională ÅŸi politica de înarmare a unor state a avut ca urmare ieÅŸirea din criza economică. Astfel, ţări ca Germania, Italia, Japonia au pregătit războiul de cucerire al unor teritorii străine din Europa ÅŸi Asia. Aceste state au oferit comenzi pentru industria de război, ceea ce a oferit de lucru unui mare număr de ÅŸomeri. Degradarea situaÅ£iei internaÅ£ionale la sfârÅŸitul anilor ‘30 a împins ÅŸi alte state la creÅŸterea cheltuielilor de înarmare, ceea ce a asigurat anularea efectelor crizei. însă această situaÅ£ie a dus la izbucnirea celui mai sângeros conflict din istoria omenirii, cel de-al doilea război mondial.

România în anul 1938

Un mare moment al istoriei poporului român 1-a constituit Marea Unire de la 1918. Atunci Transilvania, Bucovina ÅŸi Basarabia s-au alipit teritoriului naÅ£ional, ceea ce a adus noi resurse pentru dezvoltarea economiei româneÅŸti. în ciuda acestui fapt, distrugerile provocate de primul război mondial au făcut ca economia românească să aibă un nivel al producÅ£iei sub cel de dinainte de 1914. Până prin 1924 s-a realizat refacerea economică a României, care în acel an a atins nivelul antebelic al producÅ£iei. Până în 1929, Å£ara a cunoscut o perioadă de dezvoltare economică. Acest proces a fost favorizat de resursele suplimentare de materii prime ÅŸi de forţă de muncă aduse de noile provincii, de legislaÅ£ia adoptată, în special de Partidul NaÅ£ional Liberal etc. Legile elaborate în acea perioadă de către liberali (a căror deviză era „Prin noi înÅŸine”) au favorizat iniÅ£iativa economică a oamenilor de afaceri români.

România a resimţit foarte greu Criza din 1929-1933. Producţia industrială s-a diminuat în mod dramatic, s-au înregistrat un mare număr de falimente. Şomajul a lovit un mare număr de oameni. Foarte puternic au resimţit efectele crizei gospodăriile ţărăneşti din cauza scăderii preţurilor produselor agricole. Datorită crizei, viaţa politică s-a deteriorat şi s-au înregistrat mişcări sociale în rândurile minerilor, muncitorilor petrolişti şi feroviari.
După ieÅŸirea din criză, ritmul de dezvoltare economică a fost intens, anul 1938 reprezentând anul de vârf al economiei româneÅŸti în perioada interbelică. întreprinderi, precum uzinele „Malaxa” din BucureÅŸti, „OÅ£elăriile ReÅŸiÅ£a” ÅŸi „întreprinderea Aeronautică Română” (IAR) din BraÅŸov erau comparabile cu fabricile similare din Occident. La această dezvoltare a contribuit creÅŸtea rolului statului în activitatea economică prin: luarea de măsuri protec-Å£ioniste, finanÅ£area industriei de la bugetul statului, încurajarea agriculturii, comenzi militare etc. în anul 1938, pentru prima dată în istoria României, ponderea industriei, transporturilor ÅŸi construcÅ£iilor a depăşit-o pe cea a agriculturii în constituirea venitului naÅ£ional. Cu toate acestea, comparativ cu ţările avansate din Apusul Europei, România era un stat slab dezvoltat.