Stiinta si globalizarea in mileniul III

Ştiinţa - factor de progres. Ştiinţa reprezintă un factor decisiv în aprecierea progresului unei societăţi. Cu cât gradul de cunoaştere ştiinţifică este mai ridicat, cu atât gradul de dezvoltare al unei ţări este mai ridicat.

Inceputurile ÅŸtiinÅ£ei moderne datează de pe timpul lui Galileo Galilei (1564-1642)’ÅŸi Isaac Newton (1642-1727). O dată cu declanÅŸarea revoluÅ£iei industriale, ÅŸtiinÅ£a a evoluat din ce în ce mai rapid. Secolul al XX-lea a cunoscut o adevărată revoluÅ£ie ÅŸiinÅ£ifică. Paralel cu această dezvoltare a ÅŸiinÅ£ei, descoperirile ei au început să fie folosite pe o scară din ce în ce mai largă în economie ÅŸi în viaÅ£a de zi cu zi. ComunicaÅ£iile prin satelit, computerul personal, roboÅ£ii industriali, produsele chimiei de sinteză, biotehnologiile etc. sunt unele din cele mai importante aplicaÅ£ii ale ÅŸtiinÅ£ei.

In acelaşi timp însă, primul domeniu în care sunt aplicate descoperirile ştiinţei este cel militar.

Interdependenţa mondială

Un mare proces care se desfăşoară în ultimile decenii este cel de trecere de la economia tradiţională, de tip industrial, la un tip nou de economie. Cei doi factori care au produs această trecere sunt revoluţia ştiinţifico-tehnică şi globalizarea.
Revoluţia ştiinţifico-tehnică promovează un tip de economie bazată pe cunoaştere, datorită introducerii accelerate a descoperirilor ştiinţei. De aceea, cele mai mari investiţii sunt pentru inovaţia tehnologică. Noile tehnologii permit obţinerea de produse în cantităţi din ce în ce mai mari, în condiţiile reducerii poluării şi consumului scăzut de materii prime şi energie.
Globalizarea este un fenomen care a fost iniţiat de multă vreme şi care se caracterizează prin interferenţa economiilor, culturilor şi societăţilor. Astfel, se constată accentuarea unor fenomene, precum ridicarea barierelor vamale, apariţia şi dezvoltarea firmelor multinaţionale, creşterea competiţiei economice etc.
Din punct de vedere economic, datorită globalizării şi apariţiei firmelor multinaţionale, produsele devin mai ieftine şi mai accesibile unui număr din ce în ce mai mare de consumatori. Specialiştii cu calificare superioră au posibilitatea de a munci acolo unde este nevoie de pregătirea lor, nemaifiind opriţi de barierele de spaţiu. Datorită activităţii firmelor multinaţionale, statul îşi pierde încet-încet din autoritatea pe care o are asupra politicii economice. Polarizarea în ţări bogate şi ţări sărace se accentuează, ceea ce produce mari probleme în relaţiile internaţionale (de exemplu, creşterea pericolului terorismului).

Tehnorevoluţiile. Termenul de tehnorevoluţie desemnează depăşirea unor anumite nivele în dezvoltarea tehnicii, fapt care a revoluţionat activitatea în diverse domenii ale economiei şi  societăţii. Aceste progrese sunt rezultatul aplicării ultimilor descoperiri ale ştiinţei în economie şi în viaţa cotidiană.
Computerul personal. MaÅŸinile de prelucrare a informaÅ£iei au apărut de multă vreme. Primul computer a fost fabricat în 1946 în Statele Unite ÅŸi avea dimensiuni uriaÅŸe precum ÅŸi o capacitate de calcul limitată. Primele computere utilizau tuburi electronice cu vid. Datele erau introduse cu ajutorul unor cartele perforate. în 1971 a fost inventat microprocesorul, care a permis mai târziu apariÅ£ia computerului personal (P.C.) la mijlocul anilor ‘80 ai secolului trecut. Astăzi, fără computer personal nu se mai poate imagina nici un domeniu de activitate: fmanÅ£e-bănci, transporturi, industrie, agricultură, educaÅ£ie etc. Datorită dezvoltării uluitoare a tehnicii computerelor personale, s-a dezvoltat reÅ£eaua de comunicare între oameni din toată lumea, Internetul.
Internetul reprezintă o componentă esenţială a vieţii contemporane. Originile Internetului sunt legate de cercetările în armata americană care urmăreau interconectarea calculatoarelor din laboratoarele de cercetare într-o reţea. Prima reţea de calculatoare a luat naştere în 1971.

La începutul ultimului deceniu al secolului al XX-lea, a devenit posibilă conectarea nu numai a computerelor instituţiilor şi companiilor, ci şi conectarea computerelor personale la reţeaua Internet. Astăzi Internetul are zeci de milioane de utilizatori şi este considerat o adevărată Superautostradă informaţională.

Internetul este utilizat astăzi în mai multe sectoare importante: Economie (prin comerţul electronic, din ce în ce mai întâlnit în lumea contemporană, publicitate, diferite slujbe on line etc); comunicaţie şi poştă electronică (care permit contactele directe între oameni aflaţi la mii de kilometri depărtare în doar câteva secunde); distracţie etc.
Tehnologia spaţială. într-un timp foarte scurt oamenii au realizat progrese imense în explorarea spaţiului cosmic (de la primul obiect trimis în spaţiu, la primul pas spre Lună). Tehnologia spaţială a oferit avantaje enorme: revoluţionarea comunicaţiilor (prin intermediul sateliţilor), utilizarea de materiale noi etc. în condiţiile în care resursele Pământului sunt limitate, s-ar putea ca în viitor explorarea spaţiului tehnic să reprezinte soluţia pentru criza de materii prime şi energie.
Calculatorul, Internetul, tehnica spaţială au permis creşterea posibilităţilor de comunicare între oameni.

Biotehnologia. Strucutura ADN (componentă de bază a vieţii) a fost descoperită în 1953. Descifrarea tainelor ADN-ului a permis un progres uimitor în domeniul geneticii, care poate avea un rol decisiv în dezvoltarea omenirii (rezolvarea problemelor legate de hrană, vindecarea unor boli considerate astăzi incurabile etc). în acelaşi timp, descoperirile geneticii folosite în mod iresponsabil pot provoca mari nenorociri pentru omenire.
Interdependenţa mondială este demonstrată de existenţa unor probleme care pot fi rezolvante doar concomitent şi prin cooperare internaţională.

Criza energentică, de materii prime şi de alimente.

Exploatarea iraÅ£ională a resurselor planetei a provocat o criză energetică ÅŸi de materii prime. Dezvoltarea „canceroasă” a unor regiuni ÅŸi subdezvoltarea altora au creat dezechilibre care au agravat această problemă. CreÅŸterea spectaculoasă a populaÅ£iei globului, în special în statele subdezvoltate, a provocat o criză îngrijorătoare de alimente.
Subdezvoltarea. Există un grup de state, în mare majoritate foste colonii, care se confruntă, în primul rând, cu probleme rezultate din starea de subdezvoltare, economiile lor continuând doar să furnizeze materii prime pentru ţările dezvoltate. Această situaţie a generat sărăcie, foamete şi degradarea mediului. O mare parte din populaţia acestor state nu beneficiază de educaţie şi nici de asistenţă medicală, ceea ce îngreuiează speranţele pentru un viitor al progresului economic şi social. Astfel, o cincime din populaţia globului este subnutrită. Acţiunile statelor bogate de eradicare a subdezvoltării au fost ineficiente, majoritatea investiţiilor străine canalizându-se spre zonele bogate. în ultimile decenii doar un număr restrâns de ţări (în special din Asia, ca de exemplu Coreea de Sud şi Taiwanul) au izbutit, folosind o conjunctură favorabilă şi munca intensă a popoarelor lor, să iasă din starea de subdezvoltare.

Situaţia statelor subdezvoltate (marea lor majoritate situate în Africa) este agravată şi de sporul demografic, mult superior celui din statele dezvoltate. Subdezvoltarea constituie o ameninţare pentru securitatea şi prosperitatea tuturor statelor.
Probleme ecologice. Dezvoltarea ţărilor occidentale a fost făcută cu preÅ£ul degradării mediului. Pe de altă parte, ÅŸi eforturile statelor rămase în urmă, legitime, de a se dezvolta au condus ÅŸi ele la agravarea situaÅ£iei ecologice, întrucât, de obicei, tehnologiile folosite în aceste ţări sunt depăşite, provocând o poluare puternică. Se constată fenomenul de deÅŸertificare pe teritorii întinse (în special în Africa). în Amazonia ÅŸi în alte zone pădurile tropicale sunt exploatate fără măsură, fapt care are consecinÅ£e funeste asupra întregului glob. Un mare pericol la adresa mediului îl constituie dispariÅ£ia progresivă a stratului de ozon. Consumul de combustibil fosil, care are ca efect deversarea în atmosferă a unor cantităţi uriaÅŸe de bioxid de carbon, a condus la apariÅ£ia efectului de seră, considerat de specialiÅŸti a avea un impact major asupra unor schimbări negative ale climei planetei. Activitatea iraÅ£ională a oamenilor a avut drept consecinţă stingerea a numeroase specii de plante ÅŸi animale, ceea ce reprezintă o pierdere ireparabilă. în ultimile decenii, mai multe accidente ecologice (cel mai grav fiind cel de la centrala nucleară de la Cernobâl din fosta URSS) au degradat continuu mediul. în anii ‘60 ai secolului al XX-lea au început să apară semnale, care au avut darul să deÅŸtepte conÅŸtiinÅ£a oamenilor în ceea ce priveÅŸte ameninÅ£area ce planează asupra Pământului datorită industrializării. In anii următori, opinia publică a iniÅ£iat vaste acÅ£iuni care au sensibilizat guvernele ÅŸi organismele internaÅ£ionale în ceea ce priveÅŸte pericolul distrugerii mediului. Problemele cauzate de poluare pot fi cu adevărat soluÅ£ionate numai prin eforturi la scară planetară.