Suprasolicitarea la locul de muncă

Suprasolicitarea la locul de muncă este o problemă generală

Nu de foarte mult timp în Germania, cu ocazia realizării unui chestionar, 50% din populaÅ£ia activă a declarat că se confruntă cu presiunea continuă a termenelor, a unor cerinÅ£e tot mai noi, suferind permanent de lipsă de timp. 80% dintre cei care lucrează la niveluri mai înalte sau în funcÅ£ii de conducere au declarat acelaÅŸi lucru. Un sfert dintre cei chestionaÅ£i consideră această situaÅ£ie extrem de solicitantă. Acest lucru nu este diferit în nici un alt stat al Europei, astfel nici în România unde situaÅ£ia este poate chiar ÅŸi mai rea. Suprasolicitarea de la locul de muncă este o problemă generală care, în cazul femeilor, se asociază ÅŸi cu „schimbul doi” de acasă. în economia de piaţă cerinÅ£ele sunt foarte mari faţă de oricare individ iar cine nu face faţă ritmului, îşi poate pierde cu uÅŸurinţă postul, din acest motiv oamenii încearcă să presteze peste puteri, cât pot. Suprasolicitarea, în special dacă nici mediul de la locul de muncă nu este prielnic, poate conduce la nervozitate, tensiune, nevroză. Nici munca prestată în schimburi nu este benefică sănătăţii.

Obsedaţii de reuşită şi maniaci ai muncii

In  suprasolicitare adesea şi noi putem fi învinovăţiţi: există persoane care nu acceptă să fie decât primele, au nevoie atât de tare de succes încât nu se pot relaxa, nu se preocupă nici de propria lor sănătate. La fel este şi cazul maniacilor muncii, care nu pot exista fără muncă. Asemenea indivizi depind în aceeaşi măsură de muncă ca şi alcoolicii de alcool, din acest motiv în limba engleză sunt denumiţi workaholic.

IMPORTANT!
Dependenţa de muncă este de fapt o boală, şi nu chiar inofensivă. Este foarte util să ne adresăm psihologului, eventual să ne supunem unei psihoterapii pentru a stopa suprasolicitarea.

Cui ne adresăm pentru ajutor?

Suprasolicitarea la locul de muncă, indiferent că este fizică sau psihică, este foarte periculoasă, din acest motiv pe cât posibil se va evita sau se va reduce.

Medicul de familie

In primul rând ne putem adresa medicului de familie, căruia îi putem expune sincer problemele. Acesta poate aprecia exact starea noastră fizică şi psihică, prescriind concediu sau recomandând internarea într-un sanatoriu, în cazuri acute poate prescrie şi medicamente. Medicul de familie poate convinge chiar şi persoanele obsedate de succes că nu trebuie cu orice preţ să obţină succesul.

Medicul de întreprindere

In acelaşi mod poate ajuta şi medicul de întreprindere, chiar dacă relaţia pacienţilor cu acesta este mai puţin personală decât cea cu medicul de familie.

Psihologul

Este posibil ca medicul de familie şi de întreprindere să nu poată fi de ajutor: este nevoie de psiholog. Un asemenea caz este când devine necesar să se determine care este motivul pentru care o persoană este preocupată numai de reuşită, cui vrea să-i demonstreze continuu, de ce vrea să fie numai prima sau din ce motiv se refugiază în muncă. Foarte adesea maniacii muncii fug de problemele persoanele, de familie şi se refugiază în muncă: atâta timp cât lucrează la birou, nu trebuie să se preocupe de probleme, chiar mai mult, munca îi epuizează atât de tare încât acasă pică în pat. în zilele de azi este frecvent ca cineva să se epuizeze din teamă: se teme că îşi va pierde locul de muncă dacă nu prestează spectaculos în fiecare zi. Dacă este nevoie nu trebuie să ne jenăm să cerem ajutorul psihologului.

Conducerea ÅŸi sindicatul

Majoritatea angajaÅ£ilor nu sunt în legătură directă cu cel mai înalt nivel al conducerii. Åži cei care prestează activitate fizică ÅŸi intelectuală au posibilitatea să-ÅŸi expună problemele ÅŸi să facă diverse propuneri în vederea unei activităţi mai raÅ£ionale. în România atitudinea „îmi Å£in gura, nu mă doare capul” este obiÅŸnuită, de regulă de teama consecinÅ£elor nu îndrăznim să ne spunem părerea.

Åži noi putem ajuta!

Adesea noi suntem cauza suprasolicitării, când pentru un venit în plus ne angajăm la ore suplimentare. Multe persoane nu mai au timp liber, iar puţinul timp de care mai dispun îl petrec uitându-se la televizor. Este important să ne asigurăm timp liber suficient, şi să îl petrecem cât mai variat. Pe cât posibil să călătorim undeva cel puţin pentru o săptămână; odihna va aduce roadă înmulţită.

Consecinţele suprasolicitării
Suprasolicitarea frecventă sau continuă cu timpul ne va îmbolnăvi. Simptomul tipic al bolii este scăderea spectaculoasă a chefului de muncă, creşterea absenteismului de la serviciu.
Acestea pot fi urmate de insomnie, chiar nevroză şi alcoolismul: bolnavul începe să bea, să consume droguri. în final apar boli psihosomatice, de exemplu bolnavul manifestă probleme cardiace, gastrice. Adesea toate acestea se încheie cu un infarct miocardic.

Trebuie asigurat un echilibru

Cine prestează o activitate fizică grea, trebuie să îşi facă timp pentru odihnă. Cine însă stă foarte mult pe scaun trebuie să se mişte, să facă excursii în mod regulat. Trebuie asigurat un echilibru între diversele activităţi.