Timpul ne preseaza

In capcana timpului

Se pare că avem tot mai puÅ£in timp, timpul ne presează tot mai tare ÅŸi pe noi ÅŸi pe alÅ£ii. Tot mai mulÅ£i suferim din această cauză: ne temem să nu întârziem, ajungem târziu la serviciu, nu ne putem îndeplini sarcinile în timpul dat. Frecvent trebuie să „rupem din timp” pentru a ne putea realiza planurile.
Gestul specific

Unul dintre obiectele indispensabile ale vieţii noastre cotidiene este ceasul. Gestul de a privi spre ceasul de mână este una dintre cele mai obişnuite şi specifice mişcări. O mişcare subtilă de mână ne convinge că trebuie sau nu să ne grăbim, dacă putem sau nu rezolva ceva în timpul planificat.

Necesitatea ceasului deşteptător

Mulţi dintre noi consideră sunetul ceasului deşteptător ca fiind cel mai cumplit sunet. Ceasul determină momentul de începere a activităţii şi de cele mai multe ori nu atunci sună când vrem noi.
Dacă însă ne culcăm la timp, nu avem nevoie de ceas deşteptător. Dar acest lucru de regulă funcţionează invers, deoarece ziua pentru majoritatea dintre noi pare exagerat de scurtă.

IMPORTANT!
Presiunea continuă a timpului are un efect negativ asupra sănătăţii şi asupra relaţiilor noastre interumane. Ambele beneficiază de puţin timp, dacă muncim continuu. Trupul şi relaţiile noastre de prietenie au de suferit dacă le neglijăm datorită lipsei de timp.

Timpul de muncă ne determină viaţa

Impărţirea timpului este determinată de timpul muncii. De acesta depinde timpul nostru liber, durata concediului şi orice alt timp pe care îl putem acorda altor activităţi. Viaţa celor care lucrează în trei schimburi, a asistentelor medicale sau a portarilor din hoteluri este în principiu altfel decât cea a secretarelor sau a gospodinelor. Dintr-un anumit punct de vedere însă viaţa tuturor se aseamănă: centrul îl reprezintă ora, timpul petrecut la muncă, orice altceva depinde de acesta.

Consecinţa industrializării

Industrializarea a fost acea schimbare istorică care a determinat dependenţa de timp din viaţa noastră. Timpul şi în trecut a determinat viaţa oamenilor, însă acest lucru era mult mai armonios cu natura ca în prezent. Oamenii nici atunci nu aveau mai mult timp, însă nu cunoşteau noţiunea de program, respectiv delimitarea vizibilă dintre timp de muncă şi timp liber. Numeroasele zile libere şi raţionalizarea muncii au făcut posibil ca oamenii să aibă timp suficient pentru ei însăşi şi pentru a se bucura de viaţă.

Stresul timpului liber
Presiunea continuă a timpului ne privează de capacitatea de a ne bucura de viaţă, deoarece avem remuşcări dacă nu facem ceva important. Tulburarea cauzată de presiunea timpului o resimţim chiar şi în viata sexuală şi în aşa numitul stres al timpului liber. Acesta poate fi un semn de atenţionare că nu ne gospodărim corespunzător cu timpul liber, chiar dacă timpul legal de muncă scade continuu.

Timpul este bani

Dacă timpul este cea mai de preţ comoară, atunci pierderea acestuia este cea mai mare risipă - a constatat preşedintele şi filozoful american Benjamin Franklin încă în secolul 18. El a formulat încă în 1748 expresia Timpul este bani.
Această constatare are mai multe cauze.
□ Moralitatea creştină, în principal cea protestantă, considera munca continuă, respectiv creşterea materială urmată de aceasta ca o faptă ce place lui Dumnezeu. Cel care lucrează nu păcătuieşte, sau cel puţin este prea obosit să mai comită păcate.
□ în epoca industrializării şi a mecanizării muncii legate de aceasta, munca se considera mai rentabilă cu cât necesita mai mult timp şi energie - pe cât posibil 24 de ore pe zi. Se considera că timpul poate fi echivalat în bani în cazul în care acesta se petrece cu muncă, adică forţa de muncă a devenit un articol de vânzare.
□ Zicala lui Franklin s-a modificat în prezent: cine are timp nu are bani, cine are bani în schimb nu are timp. Preţul bunăstării este timpul.

Ce putem face împotriva tulburărilor?
Foarte puţini oameni se află în situaţia de a-şi determina singuri timpul petrecut cu muncă. Trebuie să facem continuu compromisuri. Trebuie să ne punem câteva întrebări importante:
□ am stabilit corect priorităţile?
□ nu putem renunţa la ceva?
□ chiar întotdeauna trebuie să fim activi?
□ nu ar putea fi mai bine din punct de vedere fizic şi psihic dacă ne-am relaxa?
□ timpul liber îl petrecem în folosul nostru sau vrem să corespundem altora?