Umanismul. Renasterea artistica

RenaÅŸterea

Termenul de Renaştere se aplică civilizaţiei Europei occidentale, care în intervalul secolelor XIV-XVI a reuşit să depăşească celelalte civilizaţii. Renaşterea a apărut în Italia, care în prima jumătate a mileniului al II-lea era cea mai bogată ţară din Europa.
Originile Renaşterii. Patria de origine a Renaşterii a fost Italia. Aici viaţa urbană şi dezvoltarea economică erau superioare celorlalte ţări ale Europei. Astfel, numeroşii protectori ai culturii (numiţi mecena) aveau posibilitatea să folosească resurse însemnate pentru sprijinirea ştiinţelor şi artelor. Cel mai vestit mecena al Renaşterii a fost conducătorul Florenţei din secolul al XV-lea Lorenzo de Medici (supranumit Magnificul), la curtea căruia au activat numeroşi artişti şi gânditori. Fărâmiţarea politică a favorizat existenţa a mai multor centre ale Renaşterii italiene, dintre care cel mai însemnat a fost Florenţa.
Interesul pentru antichitate. în Italia vestigiile antichităţii erau foarte numeroase. Ele păstrau vie amintirea lumii greco-romane. Oamenii de cultură căutau să reînvie strălucirea culturii antice, de unde numele de “RenaÅŸtere” atribuit miÅŸcării lor culturale.

Umanismul

In cadrul fenomenului Renaşterii a apărut Umanismul care promova ca principiu suprem libertatea şi demnitatea omului privit drept centru al Universului. Noile condiţii economico-sociale (de exemplu, înflorirea vieţii orăşeneşti) au impus Umanismul drept concepţie laică despre om şi societate.
Apariţia tiparului (invenţia germanului Iohann Guttenberg de la 1450) a permis difuzarea rapidă a ideilor şi lucrărilor umaniştilor.
Personalităţi ale Renaşterii italiene. Simbolul omului Renaşterii era artistul cu preocupări multilaterale care aspira să atingă perfecţiunea. Astfel, Leonardo da Vinci (1452-1519) era pictor, arhitect, inginer, anatomist, fizician, matematician, filosof etc.
Literatura. Cel mai de seamă poet al RenaÅŸterii a fost Dante Alighieri (1265-1321), autorul lucrării „Divina Comedie”, în care sintetiza toate cunoÅŸtinÅ£ele epocii sale. în sonetele sale, Petrarca (1304-1374) a cântat iubirea ÅŸi frumuseÅ£ea naturii. Boccaccio (1313-1375) a prezentat în povestiri pline de farmec viaÅ£a contemporanilor săi.
Umanismul RenaÅŸterii s-a răspândit în întreaga Europă. în FranÅ£a, Francois Rabelais a întrebuinÅ£at mijloacele satirei în romanul „Gargantua ÅŸi Pantagruel”. în Anglia, Thomas Morus (1478-1535) a scris „Utopia” („Nicăieri”), în care, sub pretextul descrierii unei societăţi ideale, critică necruţător societatea engleză din timpul său. Unul din cei mai mari dramaturgi ai tuturor timpurilor a fost William Shakespeare (1564-1616), autor al unor piese de teatru jucate pe toate marile scene ale lumii. Spaniolul Cervantes (1547-1616), în romanul „Don Quijote” ridiculizează valorile medievale, considerate învechite, lipsite de realism.
Studiul societăţii. Gânditorul Niccolo Machiavelli (1469-1529) milita pentru unitatea Italiei în principala sa operă Principele considerată a fi momentul de început al ştiinţelor politice moderne.
Ştiinţa a fost reprezentată cu precădere de personalitatea multilaterală a lui Leonardo da Vinci (matematician, fizician, antatomist şi inventator). Unul dintre întemeietorii ştiinţei moderne este considerat a fi Galileo Galilei (1564-1642), care are contribuţii fundamentale în domeniul mecanicii şi astronomiei.

Renaşterea artistică

Artele (pictura, sculptura, arhitectura) au cunoscut în timpul Renaşterii un moment de apogeu.Lucrările artiştilor sunt un imn închinat frumuseţii omului şi bucuriei de a trăi. între cei mai vestiţi artişti care au trăit vreodată se numără Leonardo da Vinci (1452-1519), Michelangelo (1475-1564), Rafael (1483-1520), Tiţian (1490-1576) şi alţii.

Renaşterea artistică în Europa

Legăturile comerciale, circulaţia artiştilor italieni în alte ţări au contribuit la răspândirea Renaşterii în Europa. Astfel, în Franţa au fost construite monumente în stilul Renaşterii, cele mai faimoase fiind castelele. De talia artiştilor italieni au fost pictorii germani; cel mai vestit este Albrecht Diirer (1475-1528). în Spania, operele lui El Greco (1541-1614) impresionează prin atmosfera dramatică. Având o strălucită tradiţie, artiştii din Ţările de Jos şi-au însuşit în mod original lecţia italiană în persoana lui Pieter Breughel cel Bătrân.

Renaşterea în Ţările Române

In Ţările Române ideile umaniste au fost răspândite prin intermediul contactelor cu lumea apuseană. Unii domni ai Ţării Româneşti şi Moldovei (Ştefan cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rareş etc.) s-au manifestat după modelul principilor Renaşterii ca patroni ai artei şi culturii. în Ţara Românească şi Moldova, cultura Renaşterii s-a manifestat mai târziu datorită unor cărturari precum Miron Costin şi stolnicul Constantin Cantacuzino, care în lucrările lor au evidenţiat ideile latinităţii şi continuităţii neamului românesc în vatra strămoşească.
In Transilvania, o operă valoroasă a elaborat Nicolaus Olahus, prieten cu cel mai vestit umanist al secolului al XVI-lea, Erasmus din Rotterdam. Umanişti germani (precum Johannes Honterus) sau maghiari (Gaspar Heltai, Joannes Vitez) sunt autorii unor opere deosebite.
Influenţe ale Renaşterii s-au manifestat în arta românească până târziu, în ceea ce s-a numit stilul brâncovenesc întâlnit în Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1678-1714).